agonia
russkaia

v3
 

Agonia.Net | Правила | Mission Контакт | Зарегистрируйся
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексты того же автора


Переводы этого текста
0

 Комментарии членов сайта


print e-mail
Просмотревшие: 5466 .



III (Un braț alunecă)
стихотворения [ ]
din Incantații (1931)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
по [Ilarie_Voronca ]

2009-01-22  | [Этот текст следует читать на // Русском romana]    |  Submited by Yigru Zeltil



Un braț alunecă, dar celălalt se desface
Ca un șoim, ca un joc de cărți, ca o pălărie
A oceanului; în mâini, inima încă vie,
Meduza e, din fruntea și clopotul de alge.

Genunchiul tău, aici, pe o cenușă de bufnițe,
Sângele alb al gheței, în pupilă-i păunul,
Când în odaia de alături șerpii luminii mor în oglinzi,
Când osul schimbat în goană cheamă strămoșii la vânătoare.

E așteptarea pe câmpurile de oțel ale răsuflării,
Când am fost câinile flămânzit căutându-și stăpânul,
E viziunea strânsă cu tacâmurile verii,
E o cazarmă săpată pe mânerul unei zile.

Orice pântec: un cimitir de statui viitoare,
Și peste mine au trecut roțile destinului și peste tine,
Amândoi am întins palmele după frunzele gerului,
Am mușcat paharul revoltei, ne-am sângerat gingiile.

Corăbiile ca melcii trec prin calea laptelui,
O acvilă sărutul de ghips când se fărâmă,
Aceeași viață e-n noi asemenea cu-o râmă
Tăiată-n două. Și în genele tale sucombă albatroșii.

Dar eu am fost în mansarde, singuratecul, tristul,
În spitale agonizantul privind depărtarea prietenilor,
Am fost haimatlozul fugar dorind lampa familiară
Am fost fata părăsită, înnebunită de absența iubirii.

Frumusețea ta pocnește ca o orhidee uriașă,
Și aerul se umple de tine ca ochiul cerbului de izvoare,
Mâna e o flacără și vocile sunt arse,
Când paloarea ta e colierul de la gâtul ecoului.

Mi-am trăit vinele și a curs beteala de suferințe:
Am recunoscut fochistul muribund sub cabinele luxoase ale transatlanticului.
Am stat cu falitul fraudulos pe banca anemiei,
Am încercat dantura lacătelor,
M-am zvârcolit în insomnia purulentă a închisorilor.

Și am venit spre tine cum grindina spre ringlodă,
Cum bucățica de dinamită spre accidentul de cale ferată,
Cum oceanul spre urechea fină a scoicilor,
Cum din primul vers ești prezentă în această odă.

Cum trupul ca o noapte mi-e sfâșiat de stele,
Cum tu îmi știi minciuna, neliniștea, iubirea,
Cum un păianjen doarme sub piatra aurorei,
Cum sângele ca un păstrăv se-ascunde sub bolovanul roșu al inimii

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Дом литературы poezii
poezii
poezii  Поиск  Agonia.Net  

Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Политика публикации и конфиденциальность

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!