[......................................]
dar ce aud?
din buciume vestindu-mi,
și-aruncă marea peștii ne-ncetat
către bordeiul meu
de pești,
răsună-ntreg bordeiul ca de bani
și iată-acuma,
iat-o...
și umbra tinereții mele,
apropie-te, vino,
mereu spuneai că ți-e foame
bine-ai venit...
ia pești câți vrei, ia pești câți poți căra
mie mi-i silă, nici să nu-i mai văd
prea mulți sunt,
mult prea mulți...