Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită.
Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana").
Opera1916: Prologuri ("Prologhi");
1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie");
1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco");
1934: Zile pline ("Giorni in piena");
1935: Pământ natal ("Terra genitrice");
1936: Poezii ("Poesie");
1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città");
1946: Poezii noi ("Poesie nuove")
1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega
1962: Opere complete ("Opere complete").
Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.