Биография Sf Ioan Iacob Hozevitul
Unul dintre sihastrii romaini canonizati de Biserica Ortodoxa Romana, la 20 Iunie 1992, este Sf. Cuvios Ioan lacob de la Neamt - Hozevitul.
S-a nascut la 23 Iunie 1913 la Crainiceni, langa Botosani, dintr-o familie de tarani credinciosi, numindu-se din botez Ilie. Dupa terminarea liceului, in 1932, a imbratisat viata monahala, fiind primit in manastirea Neant de staretul de atunci, Nicodin, viitorul Patriarh, la 15 August 1933. Cum scria un cercetator al vietii sale, Arhiepiscopul Lucian al Constantei, frumusetea slujbelor, mai ales a celor de noapte, blandetea calugarilor, iscusinta duhovnicilor si darul Sf Duh care se odihnea in inima lui, l-au legat pe acest tanar fericit de viata monahala. Manastirea Neamt a devenit pentru rasoforul Ille o adevarata scoala a evlaviei.
Ajunge si la manastirea Turnu, isi satisface stagiul militar, apoi revine la Neamt, unde este numit bibliotecar, aprofundand Sfanta Scriptura si studiind Parintii Bisericii. La 8 aprilie 1936, este tuns in monahism.
Postea si se ruga, retragandu-se pentru meditatie la schiturile Icoana sau Pocrov, dar sufletul sau tanjea dupa viata asceta. In 1936, pleaca in Tara Sfanta, traind doi ani intr-o pestera din pustia Iordanului.
In 1938 se inchinoviaza la lavra Sf. Sava de pe Valea Hebronului, unde ramane opt ani, pana in 1946.
Avand solide cunostinte medicale, ingrijea pe calugarii bolnavi, fiind si ghid si bibliotecar. A invatat greceste, putand citi scrierile Parintilor Rasariteni in original si traducand in romaneste operele lor. Aici a scris pagini de indrumari duhovnicesti si versuri religioase de o inaltatoare frumusete, publicate dupa moartea sa de ucenicul Ioanichie.
In 1947, devine egumen al Schitului romanesc Sf. Ioan Botezdtorul de pe Valea Iordanului si hirotonit ierodiacon (diacon intre calugarii) de Arhiepiscopul Epifaniei al Filadelfiei (Patriarhia Ierusalimului) in Biserica Sf. Mormant. A ramas la Iordan 6 ani, pana in 1952, savarsind sfintele slujbe cu teama si evlavie, postind si rugandu-se, retragandu-se in pustie pentru meditatie sau scriind versuri cu tematica religioasa.
Vestea despre sfintenia vietii sale s-a raspandit repede si curand a devenit duhovnicul multor calugari greci si romani sau al pelerinilor care-si purtau pasii pe urmele Mantuitorului in Tara Sfanta.
|