|
Биография Sigrid Undset
A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1928.
Sigrid Undset (n. 20 mai 1882, Kalundborg, Danemarca - d. 10 iunie 1949, Lillehammer, Norvegia) este o scriitoare norvegiană. Capodopera ei este trilogia Kristin Lavronsdatter (Kristin, fiica lui Lavrans), 1920-1922.
Sigrid Undset s-a născut în Kalundborg, Danemarca, dar familia sa s-a mutat în Norvegia când avea doi ani. Și-a petrecut copilăria la Kristiania (Oslo). Mama, o daneză luminată și echilibrată, a crescut-o în prima copilărie în atmosfera de saga și de folclor scandinav iar tatăl, in distins arheolog, a educat-o în spiritul respectului față de valorile culturale ale antichității și ale dragostei față de vremurile trecute. La vârsta de 11 ani este zguduită profund de moartea tatălui său, pe care îl adora. Greutățiile familiale o obligă pe Sigrid să-și întrerupă studiile - inclusiv pe cele de pictură - iar la 16 ani devine funcționară. Drama copilăriei sale este povestită în romanul "Unsprezece ani", care apare abia în anul 1934. Pentru deosebitele ei calități morale sunt elocvente "condițiile de creație" pe care le-a avut în perioada când a scris măiastra sa capodoperă, care i-a adus consacrarea pe plan mondial, trilogia Kristin Lavransdatter. Când a început să scrie această trilogie, Sigrid Undset avea 37 de ani, se despărțise de soțul ei și plecase de la Oslo la Lillehammer, era însărcinată și îngrijea de cinci copii, trei ai soțului din prima căsătorie și doi ai ei, Unul din băieții soțului și o fetiță a sa erau oligofreni. Sigrid scria toată noaptea, învingându-și oboseala cu cafea și țigări, iar dimineața, după ce se ocupa câteva ore de copii și gospodărie, se așeza în pat și descifra documente laice și religioase din Norvegia medievală și catolică a secolului al XIV-lea, scrise în latină și în norvegiana veche, documentare absolut necesară pentru lucrarea sa. După apariția primului volum, în 1920, era atât de epuizată încât nici n-a sesizat excepționala primire de care s-a bucurat cartea. Lucrând în același ritm uluitor, în 1921 și 1922 îi apar și celelalte cărți ale trilogiei. În primul volum, Kransen (Cununa), ne este prezentată o fată din Norvegia de la începutul veacului al XIV-lea, Kristin, fiica lui Lavrans, care refuză să se căsătorească cu logodnicul ales de părinți și se lasă sedusă de un bărbat cu o proastă reputație. La căsătoria cu acesta, Kristin poartă "cununa neprihănirii", deși este însărcinată. Acest păcat îl va plăti din greu când, devenind Husfrue (Stăpâna casei), pune pe roate gospodăria în ruină a soțului său, de la care are șapte copii. Ultimul volum, Korset (Crucea), reprezintă ispășirea păcatelor din tinerețe, prin moartea soțului său și retragerea ei într-o mânăstire, unde își regăsește liniștea sufletească.
Bibliografie
Fru Marta Oulie (Doamna Marie Oulie), roman, (1907)
Den lykkelige alder (nuvelă), 1908
Viga-Ljot og Vigdis (roman), 1909
Ungdom , 1910
Jenny (roman), 1911
Fattige skjebner (nuvelă), 1912
Vaaren (roman), 1914
Fortællinger om kong Artur og ridderne av det runde bord , 1915
Splinten av troldspeilet (roman), 1917
Tre søstre (eseuri), 1917
De kloge jomfruer (nuvelă), 1918
Et kvindesynspunkt (eseuri), 1919
Kristin Lavransdatter (trilogie) 1920-1922
Kransen (Cununa) (1920)
Husfrue (Stăpâna casei) (1921)
Korset (Crucea) (1922)
Vårskyer, 1921
Sankt Halvards liv, død og jærtegn, 1925
Olav Audunssøn i Hestviken (roman), 1925
Olav Audunssøn og hans barn (roman), 1927
Katholsk propaganda (eseuri), 1927
Gymnadenia (roman), 1929
Etapper (eseuri), 1929
Den brændende busk (roman), 1930
Hellig Olav, Norges konge (eseuri), 1930
Ida Elisabeth (roman), 1932
Etapper. Ny række (eseuri), 1933
To europeiske helgener, 1933
Elleve aar (roman), 1934
Den trofaste hustru (Soția credincioasă) (roman), 1936
Norske helgener , 1937
Selvportretter og landskapsbileder, 1938
Madame Dorthea (roman), 1939
|
Лучшие Тексты
