|
Биография Alexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii Bistriței…Alexandru Misiuga va dăinui, pe veci, în conștiința urbei.
Dintre faptele de marcă ale lui Alexandru Misiuga, de când a descins la Bistrița și în județul Bistrița-Năsăud, pe tărâmul satirei și umorului putem enumera: Clubul Epigramiștilor și prima întâlnire a acestora la Bistrița (1969), manifestare de nivel național și Festivalul de Satiră și Umor „Mărul de Aur”, începând din 1983, împreună cu Giusseppe Navarra și alții, manifestare continuată până în prezent, și, mai important, cele 14 volume de epigrame, pilule, pamflete, schițe publicate până în 2008. Dacă ținem cont de faptul că atunci când a pus bazele Hotelului de la Tihuța, 1976, avea de gând să boteze acest punct turistic „Dracula”, dar nu i-a ieșit, fapta tot de spiritul său plin de umor ține și, de ce nu, chiar atunci când în 1968 a întemeiat Ansamblul de cântece și dansuri populare „Cununa de pe Someș”, tot în acest spirit l-a întemeiat, deoarece prin intermediul lui au avut ocazia și unii bistrițeni să viziteze numeroase țări din Occident și nu numai.
O viață împlinită putem afirma că a trăit Alexandru Misiuga, desigur, și cu toate ale ei, bune-rele, rele-să-se-spele! După cum a și fost.
De aceea, acum, la despărțirea noastră de viața pământeană, de Alexandru Misiuga, își iau rămas bun nume de instituții și publicații cărora le-a fost „tartor” – cum adesea afirma: - Festivalul „Mărul de Aur”, Casa de Cultură a Sindicatelor Bistrița, prin directorul acesteia, Alexandru Câțcăuan, Cenaclul literar „George Coșbuc”, prin președintele acestuia, prozatorul Ion Moise, Revista „Bobârnacul”, prin directorul ei, Alexandru Oltean, Asociația Umoriștilor din Bistrița al cărui președinte a fost, prieteni și colaboratori locali, din țară și nu numai.
|
Лучшие Тексты
