Filozof, eseist și diplomat chinez, a contribuit din plin atât la liberalismul cât și la reforma limbii naționale, pledând pentru uzul fondului autohton.
Președinte al Universiății din Beijing, s-a remarcat, depotrivă, în timpul „Mișcării din Patru Mai” drept unul dintre liderii acestui vector cultural înnoitor iar îm 1939 este nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură.