27 octombrie 1947

Nu căuta să te depărtezi prea mult de ceilalți! Dacă ești invitată la sărbătorirea cuiva, du-te! Dar, și acolo, ia aminte la prezența lui Dumnezeu.
În ceea ce privește discuțiile despre ispitele tale cu inima deschisa cu o altă persoană, nu văd, acolo unde ești, pe nimeni care să-ți fie de folos. Nu trebuie să vorbești cu o persoană lipsită de experiență, asta-ți poate fi dăunător vieții duhovnicești.
Sfântul Petru Damaschinul spune că a suferit mult de pe urma sfaturilor celor lipsiți de experiență.
Dacă ceilalți te privesc uneori ca pe o străină atunci când le vorbești, nu te mira! Ei gândesc altfel decât tine. Fii precaută și vorbește conform concepțiilor lor!
Este rău că nu știi să taci. Sfântul Arsenie cel Mare s-a căit întodeauna că a vorbit prea mult și niciodată n-a păstrat tăcerea. Desigur, după citirea scrierilor Sfinților Părinți, cărțile Episcopului Teofan par aride. Putem face următoarea comparație: scrierile Sfinților Părinți sunt smântână, pe când cărțile Episcopului Teofan sunt lapte tăiat cu apă.
Scrii că amintirea morții este o mare virtute.
Sfântul Ioan Gură de Aur s-a rugat să o obțină. Este un dar de la Dumnezeu. Este scris undeva: "Adu-ți aminte de sfârșit și nu vei mai păcătui".
Dumnezeu să te apere, fiica mea!