nu-ti neg existenta, desi
n-avem o cale comuna!...
sunt limite pe care nu le poti trece
iar altele care te sugruma
Ne ingamfam cu lumina si
suferim de insomnii enorm...
ce mare trebuie sa fi fost
noaptea aceea din om,
cand te-a curtat cu nerusinare
si te-a plantat in statui
si te-a lasat ca pe o drojdie
la indemana oricui!
ce multe secole ai dantuit
si ti-ai afisat teribila nemurire
condamnandu-ne inspaimantator
la veghe si uimire!
ce mare trebuie sa fi fost noaptea
aceea de a existentei comune!...
daca nimic
unul despre altul
nu ne putem spune!