agonia
russkaia

v3
 

Agonia.Net | Правила | Mission Контакт | Зарегистрируйся
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексты того же автора


Переводы этого текста
0

 Комментарии членов сайта


print e-mail
Просмотревшие: 9037 .



ultima indivizibilă celulă-a noastră - marea.
стихотворения [ ]
din Abece-Dor (1989)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
по [Emilian_Galaicu-Pãun ]

2009-06-08  | [Этот текст следует читать на // Русском romana]    |  Submited by Yigru Zeltil



liberi de-a fi tot, ne-am smuls, ne-am despărțit
pân' la glezne, până la genunchi, pân' la îngemănarea
cromozomilor în semnul infinit,
pân' la mâini, pân' la urechi, sprâncene... liberi
de-a fi tot, rămași ce-am fost a fi...
fluxul mării aruncat pe Limb ieri -
trupul nostru dornic de stihii.
apele s-au dus, ne-au mai chemat, ne cheamă-n
ultima indivizibilă celulă, matcă-sâmbur...
însă pe nisip, perechi, urme de oameni...
simetrie axială... și iluzia: nu-s singur!
simetrie axială... și iluzia: nu-s singur!
fiindcă-am fost ca niciodată - forme
siameze - pierderea mă sperie
o! părinții mei, părinții tăi, - enorme
foarfece, ne-au decupat odată din materie
de filozofie: "unu fără unu este unu".
"moare numai cine-o să se-mpartă".
liber de-a fi tot, rămâi - ne-adună
ultima indivizibilă constantă.
liber de-a fi tot, rămâi - dacă te doare
singura ta formă, singura ta viață,
neputințe pluricelulare
de părinte, carpen, lup, verdeață,
de iubită, de-al tău frate geamăn,
de cioban, mesie, ghilotină,
de vieru, miorița, geam în-
spre europa, joseph k., de violină,
de 1907 (o mie nouă sute șapte),
"unsprezece elegii", de porc de câine,
de-a-ncerca oricare ALTÃ moarte
dacă nu te strânge, dacă-ți vine,
de lehuză, abator, icar, de vini
prea reale, telescop, imaginea
lui... fiindcă ai doi umeri, două mâini,
împreună-le pe piept la marginea
mării... liber de-a fi tot, rămâi... doar nu lua
marea de sub cap, pusă ca pernă -
e refluxul trupului-n celula
ultimă indivizibilă eternă
vale-a plângerii

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Дом литературы poezii
poezii
poezii  Поиск  Agonia.Net  

Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Политика публикации и конфиденциальность

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!