|
agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
|
|
| |||||
| Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ идут купцы Контакт |
Комментарии членов сайта
Просмотревшие: 12787
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-14 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Bot Eugen Iulian
Pomule, copacule,
ai inimi cu miile și umbre, cu sutele - nu te latră câinele. Îți ții inimile-afară. Îmi țin inima în seară, trupul meu o înconjoară, Pomule, copacule, ai inimi cu miile și umbre, cu sutele - nu te latră câinele. Numai inima mea - una întruna mi-o latră luna. Pomule, copacule, ai inimi cu miile și umbre, cu sutele - nu te latră câinele. Dar când toamna dă în iarnă, inimile ți se darmă de din verde către galben cum văzui la domnul carpen. Numai inima mea neagră necăzută stă și-ntreagă.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность