|
agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
|
|
| |||||
| Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ идут купцы Контакт |
Комментарии членов сайта
Просмотревшие: 5024
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-06 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Yigru Zeltil
Muzee știu: cu câte-un vizitator ce pare
a se privi pe sine 'n portrete ca-n oglinzi cât despre peizagii: lucarne sunt prin care străvede-se o Lume ce stă să o colinzi cu gândul nu cu pasul în vreme ce vechi cadre rotunde 'n sfumatura pinacotecii sunt hublourile unei zăbavnice escadre purtate în derivă de însă nici un vânt pe mările-Amăgirii... O lângedul meu june tinere domn cu chipul de vechi portret: umblau din gură-n gură vorbe (cu zel și repejune) cum că i-ai fi de-a pururi menit cutărui blau: albastrului de Prusia când singura-ți coloare era coloarea dulce d'oriental safir! Portretele 'n muzee (prin săli și prin culoare) se uită ca-n oglindă la câte-un musafir.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность