agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии | ||||||
|
||||||
agonia Лучшие Тексты
■ идут купцы
Romanian Spell-Checker Контакт |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-19 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Yigru Zeltil
Suntem scafandrierii adâncului din noi.
Cu tâmplele și ochii sub sticle și oțele, Uitând că taina încă se-ascunde-n flori și stele, Ne cufundăm adesea-n vertical convoi... Visăm o nestemată cu magice puteri Ce doarme de milenii în scoica fermecată, Un vis rotund prin care gândirea însetată Să simtă armonia tăcutelor tăceri. Plutim flămânzi pe stranii, fluidice poteci, Bând aer dintr-o ploscă ușoară cum e umbra - Când tâmplele și ochii își ard lumina-n sumbra, Acidulata undă a rațiunii reci. Dezamăgiți de fata morgana din străfund, Scafandrieri vremelnici ne ridicăm la soare În fluviul de arome, culori și desfătare Cu fulgerări de cântec ca păstrăvii pe prund. Timpanele ni-s arse și mirosul închis, Iar pe retină faur și caligraf ni-i gândul. Susurul apei – clarul, parfumul florii – blândul, Și curcubeul-naltul pe veci pierdute ni-s! Odinioară pieptul puternic palpita Îngemănat cu pulsul vieții vegetale, Iar simțurile toate dădeau măriei-sale Naturi un bir melodic și struna ei cânta... Din foișorul tidvei, acum, imperial Privim împrejurimea tăcută și vasală. Dar unde ni-i urechea s-audă că se-nșeală Și unde-i ochiul care să vadă sideral? Un tril, și basmu-ncepe. Un freamăt... O, minuni De care fruntea asta mereu se tot lovește Asmeni unui flutur ce zboară pământește, Beat de lumini, deasupra adâncilor genuni!
|
||||||||
Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность