agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии | ||||||
|
||||||
agonia Лучшие Тексты
■ идут купцы
Romanian Spell-Checker Контакт |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-08 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Yigru Zeltil
Nu sunt de sticlă, însă văd prin ele,
când mă uit în gura acestei nopți care răspunde dincolo de mări, nu sunt nici flori, dar mă străbate o aromă pe jumătate adormindu-mă, pe jumătate pregătindu-mă de zbor, sunt gânduri? pânze de păianjen? fluturi ce cară apă la morminte sau cântece de fosfor atârnând de gâtul cailor ce și-au pierdut nechezul în traista cu avăs? Nu sunt de sunet, însă le aud, când plec și viu, când vin și plec, hoinărind pe cerul de pământ al orei mele sferice, le-aud cum se despart de miez, cum le ajută miezul, putrezind, să încolțească și cum apoi se leapădă de mine, semințe sunt? secunde răsturnate? copaci care se duc și alți copaci ce vin în locul lor? ciorapi de gală pentru lămpile aprinse când se duc la teatru sau marile iubiri înjunghiate? Deloc nu sunt, dar eu prin ele pipăi nimicul revărsat în nicăieri, inconștientă dragoste fecundă dintre două aprige negații, când în această junglă de cristal cu cer de rogojină văd oamenii cum își câștigă pâinea la trapez și pâinea sare, azi pe-o creangă, mâine pe cealaltă, planete sunt, în pliscul papagaliilor atomici? flașnete vagi, dezacordate? sunt câinii de mercur ce latră-n Lună, adulmecând ciolanul pământenilor sau e fanfara militară-cocoșaților, care ne-anunță din tromboanele încolăcite în spinarea veacului că în curând va izbucni o pace violetă, liniștindu-ne pe toți?
|
||||||||
Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность