agonia
russkaia

v3
 

Agonia.Net | Правила | Mission Контакт | Зарегистрируйся
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексты того же автора


Переводы этого текста
0

 Комментарии членов сайта


print e-mail
Просмотревшие: 4943 .



Cântec pentru apropierea maternității
стихотворения [ ]
din Omul fără voie (1970)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
по [Vasile_Vlad ]

2011-01-22  | [Этот текст следует читать на // Русском romana]    |  Submited by Yigru Zeltil



Poate murdară de pământ încă din naștere,
dar poate tot de atunci colcăind de lumină.

Tu nu ai apărut în lume ca o mână întinsă,
nici ca o taină trecută dintr-o palmă în alt
nici ca un sturz trecut prin roțile soarelui.

Albă și teafără
tu reprezinți o excepție șovăitoare.

Tu ești un pumn de apă.
Tu ești o continuă așteptare,
Așteptarea: suflet cu cocorii pe drum.
Așteptarea: suflet cu o margine
suspendată.

Nu se poate plăti cu o groapă
nimic
din adevărul frumuseții tale,
și nici-un cuvânt nu are îndestule trepte
ca să te poată sălta în adevărat aerul tău.

Tu ești o simplă pauză în veșnicie
și eu, care cunosc disciplina silabelor,
de asemenea.

Stau însă cu urechea pe pântecul tău
și aștept o zvâcnire,
cum aștepți zborul unei păsări gureșe
pe deasupra unei șosele cu sticle goale
pe margine.

Stau însă cu urechea pe pântecul tău
și aștept un țipăt
cum îl aștepți în marginea scoicăriilor.

În aburul secundei
vocea mea deviată
stă ca o iluzie de staniol.

Dar mâine cerul se va desface
dând ploaie,
în tablouri vor apare ciupercile.

Și nimeni nu va ști
că în noaptea aceasta
cântarele minții au fost obosite.
Și nimeni nu va ști că în noaptea aceasta
în vârful degetelor am simțit
crescând plămânii aburoși ai unui miel.

Albă și teafără
tu reprezinți o excepție șovăitoare.
Dar nici tu nu vei ști
sufletul meu,
strâns ca pe îndoitura genunchilor,
așa cum tresari
cu un fluture adormit pe umăr.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Дом литературы poezii
poezii
poezii  Поиск  Agonia.Net  

Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Политика публикации и конфиденциальность

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!