agonia
russkaia

v3
 

Agonia.Net | Правила | Mission Контакт | Зарегистрируйся
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексты того же автора


Переводы этого текста
0

 Комментарии членов сайта


print e-mail
Просмотревшие: 5852 .



Ploi acide
стихотворения [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
по [George_Filip ]

2012-10-14  | [Этот текст следует читать на // Русском romana]    |  Submited by Ionuţ Caragea



Cad ploile acide peste orașul ars
și florile-s ascunse în buncăre de ger
femeile sunt semne discrete-n metatars
iar mercenarii lumii dau cu grenade-n cer.
Alerta e totală, bătrânii au murit
doar câte-un câine latră insinuând un os
în triburi disperate fugim spre infinit
călări, cu pruncii-n brațe în sănii sau pe jos.
Acolo e speranța, hai să fugim copii
aici sunt legi prea strâmbe și totul pute-a fum
acolo curg izvoare din cer cu ape vii
aici rămâne șansa de a porni la drum.
Civilizații multe s-au perindat la noi
celula cerebrală s-a dilatat prea mult
noi știm în eprubete să facem un război
și pe savantul tainei să îl tratăm de smult.
Locotenenții soldei ne instruiesc nebuni
femelelor de stradă ei le prăsesc copii
au ce gândesc în ceruri sărmanii mei străbuni
când văd cum ne complacem în tristele urgii ?
Aș scrie o poemă despre pământul mort
dar îmi e spaimă, groază de cititorii mei
ei nu au încă-n mână faimosul pașaport
și-aș vrea să fiu leprosul nedespărțit de ei.
Așa e pe planetă stimate viitor
ne-au extirpat conștiința și suntem morți de vii
avem nevoie certă de-un tânăr Gânditor
să ne dezlege taina acestei pușcării.
E fum, e fum prieteni în țară până-n cer
filozofii sterile au fecundat conștiința
cu ochii duși aiurea spre oaze de eter
ne arde ca pelagra flămândă, umilința.
Iar mercenarii lumii dau cu grenade-n cer
femeile sunt semne discrete-n metatars
și florile-s ascunse în buncăre de ger;
cad ploile acide peste orașul ars.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Дом литературы poezii
poezii
poezii  Поиск  Agonia.Net  

Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Политика публикации и конфиденциальность

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!