Acuma pe vecie ne leagă împreună
Viața, amintirea, un leagăn, un cămin.
În sufletele noastre nimic nu e străin.
Îngemănat-am inimi ca sunete pe-o strună.

Prin plopi cu frunza rară ne bate vis de lună,
Și poleind tot geamul fugare raze vin
Să-ți înflorească-n suflet un trandafir divin,
Ce floarea fericirii armonios adună.

Zadarnic razemi capul de mine - ce credință
Curata porți în ochi ce-atâta am iubit! -
Când azi privindu-ți fața întreaga mea ființă

Se mistuie in flăcări de dorul baiaderii
Și-n locul tău o vede cu sânul răzvrătit,
Cabrând, felina, trupul sub pintenul plăcerii.