|
agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
|
|
| |||||
| Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ идут купцы Контакт |
Комментарии членов сайта
Просмотревшие: 5288
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-03-25 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Maria Elena Chindea Am bătut la poarta timpului pierdut, nimeni n-a auzit. Am mai bătut o dată și încă și încă o dată. Nici un răspuns. Casa timpului pierdut era acoperită cu iederă pe jumătate, și de cenușă pe cealaltă. Casa unde nu locuiește nimeni, iar eu băteam și chemam de-atâta durere de a chema fără să fiu auzit. Băteam pur și simplu. Iar ecoul amplifica neliniștea mea de a întredeschide acest palat înghețat. Ziua și noaptea se confundă atunci când speri, când bați și bați. E sigur că timpul pierdut nu există. E doar o căsoaie goală și condamnată. traducerea Dinu FLÃMÂND.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность