|
agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
|
|
| |||||
| Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ идут купцы Контакт |
Комментарии членов сайта
Просмотревшие: 4372
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-08 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Maria Elena Chindea Ea, ca-ntr-un vin cu vechi buchet, ce mintea ți-o-ntunecă,-și dizolvă chipu-n balta strălimpede-a oglinzii ce-naintea ei stă – și-n sineși surâzând, e alta. După ce-așteaptă să mai scadă apa, ea, în oglindă, părul fără număr revarsă-și-l, făcând ca, scumpă, capa să-i alunece de pe străalbul umăr și,-ntârziind la bal, icoana proprie și-o bea, scrutând-o, fără s-o adore cum un amant înnebunit; se-apropie o slujnică apoi – pe care o cheamă când, în cristal, descoperă, cu teamă, lămpi, mobile,-n târziul unei ore. Traducere Șerban Foarță
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность