Sufletul presimțea o iarnă adîncă, fulgera însă în cer,
e o vară bolnavă, soarele galben se scurge pe ziduri
vorbele tale-mi aduc o durere neașteptată.

Am să ies în grădină cu un braț de altoiuri
merii se umflă de-o sevă tulbure,
umedul vînt în decembrie răscolește
simțul de mugure, adormitul, simțul de mugure.

Cu un braț de altoiuri mai reci,
mai puternice sub fulgere înghețate,
în frigul durerii.