Nu știu cine, pe furiș,
Mi-a smuls toamna-n miez de noapte,
Din grădini, ca un afiș.
Cineva, vorbind în șoapte,
De pe-o scară de coșar,
A-ntocmit-o-n șase, șapte,
Și-a vârât-o-n buzunar.
Hoț de frunze, cine-l știe
Să ia seama: vine iar.