Sărut, femeie, mâna ta
întotdeauna muncitoare,
atât de mică și de floare...
Sărut, femeie, mâna ta.

Ca o aripă ce-a zburat
și-a obosit neobosită,
să odihnească liniștită,
ca o aripă ce-a zburat.

Copii dorm în cuibul lor,
nevinovat li-i somnul, mamă;
tot fără griji și fără teamă,
copiii dorm în cuibul lor.

Și-alături mâna ta, aici,
la căpătâi, ca o lumină;
alinătoare și blajină,
alături mâna ta, aici.

pământu-n ea a încăput,
cu măr domnesc și lună nouă,
cu strugur copt scăldat în rouă,
pământu-n ea a încăput.

Cuminte ramură de dor,
când miezul nopții ora bate,
se-adună din eternitate,
cuminte ramură de dor.

Și plouă stele fulgerat
în casa noastră și-n cuvinte.
Cuvintele sunt toate sfinte!
Și plouă stele fulgerat...

Și cântă dincolo de geam
bătrânul greier la vioară...
Din taină greierul coboară
și cântă dincolo de geam.

Sărut, femeie, ochii tăi
de lacrimă și de scânteie,
de împărată și de zeie,
sărut, femeie, ochii tăi.

Sărut, cuminte, vorba ta
cu limpezime de izvoare,
cu vraja Soarelui-răsare,
sărut, cuminte, vorba ta.

Sărut și părul tău frumos,
îmbătător ca o secară
când o-nfioară vânt de seară,
sărut și părul tău frumos.

Și cad, iubito, în geninchi
și îți sărut piciorul care
de rădăcină e și doare,
și cad, iubito, în genunchi...

Sfântă mi-i casa cu pragul ei tare de piatră,
sfântă mi-i casa cu focul ei veșnic din vatră,
sfântă mi-i casa cu din leagăn de dor ce coboară,
sfântă mi-i casa cu ce crește fecior și fecioară.