agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии | ||||||
|
||||||
agonia Лучшие Тексты
■ идут купцы
Romanian Spell-Checker Контакт |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-12-08 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Murza Narcis Ioel A fost cândva un staul... Nu cel din Betleem. O peșteră ciudată, o grotă de blestem. Păstorul fără grijă plecase pe poteci... Dormeau pe sub păienjeni ciorchini de lilieci. O rază de lumină nu pătrundea din cer. De zgură era ziua și nopțile, de fier. Alunecau culbecii pe jilavii pereți. În fânul ud și putred se-nghesuiau bureți. Dar într-o noapte... îngeri cântară la zenit. Și parcă, printre stele, o stea a răsărit... Și, nu știu cum, deodată veneau lumini de zori; iar fânul era proaspăt și mirosea a flori. Zburară liliecii și beznele s-au dus! Iar eu cântam din fluier cu îngerii de sus... Dar iată, într-o parte privirile mi-arunc și văd sclipind o iesle și-n ieslea mea... un Prunc... Veniți, veniți, voi îngeri, păstori și oameni buni! Veniți, voi magi ai vremii, că-i vremea de minuni! Și-pentru-a câta oară? — slăviți pe Dumnezeu! Căci Pruncul e același, iar staulul... sunt eu.
|
||||||||
Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность