|
agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
|
|
| |||||
| Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ идут купцы Контакт |
Комментарии членов сайта
Просмотревшие: 21422
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-30 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by T. Constantin Georgescu
O, soarele, pe boltă, ce mândru-i când răsare,
Þâșnind ca o văpaie, în semn de bun-venit ! - Ce fericit e omul când poate, mulțumit, Să-i vadă și apusul, frumos ca o visare. Îmi amintesc !… Departe, flori, holde și izvoare Palpită și oftează sub ochiul lui vrăjit… - Se-ntunecă. Să mergem grăbiți spre asfințit, Să mai vedem o rază piezișă, trecătoare ! Zadarnic vrem să prindem pe zeul care pleacă ; Deasupra noastră noaptea imperiul și-l apleacă, Plin de fiori, trist, umed, cu ochii lui sticloși ; Plutește-n întuneric duhoare de morminte, Când trec pe lângă mlaștini, cu teamă, înainte, Călcând pe melci de gheață și pe broscoi râioși.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность