Cad tăcut pe culmi
Stele fără număr
Și se-ascund prin ulmi
Și-aș vrea să le număr.

Nici în limpezi ape
Nu le pot cuprinde,
Pururi o să-mi scape,
Mâna de-oi întinde.

Pe covorul ierbii
Stele mici de-argint,
Parcă dorm cu cerbii,
Ori n-ascuns mă mint?...

Printre cetini aspre
Ca un zvon de șoapte,
Steaua-mi va pleca spre
Sumbra miazănoapte.

Din LUMINI PESTE VÃMI 1940 - 1944