Mai tii oare inca minte noaptea-n care ne-am iubit?...
Un moment!Si-n el o viata de un secol am trait!
Pentru tine ce-am fost insa? Tot ce-ai fost si pentru mine
Un capriciu de o clipa pe-ale inimei ruine!
Iata tot.Fara-ndoiala noaptea c-o vei fi uitat
Si te miri de intrebare precum insumi sunt mirat
Unul s-altul de atuncea multe nopti avem de-acele
Ca sa ne-amintim de toate este foarte-adevarat!
Dar secretul intrebarii cunoscut inimei mele
Nu e-al meu sa-l dau pe fata si-ti ramane a ghici
Pentru ce aceste vorbe vin pe buze-a-mi rataci
"Mai tii oare inca minte noaptea-n care ne-am iubit?...
Un moment!...Si-n el o viata de un secol am trait!"
Eram tineri deopotriva visatori ca Poezia
Gratiosi ca Tineretea dulci ca doua sarutari
Care-aprind pe buze rumeni ale dragostii-mbatari!
Tu in arte eu in versuri ne-ncepuseram solia
Viitoru-n fata noastra suradea si intre noi
Sta capriciul molatic iar deschis pentru-amandoi
Se afla Musset pe masa.Mai tii minte spune-mi oare
Frazele armonioase din poema-ncantatoare
Cand perdelele alcovei tresareau? Cand Rolla mut
In betia cea din urma sta cu sufletul pierdut!
Marion pe-ale lui brate o copila! cumparata
Pe pret d-aur de la ma-sa se zbatea nevinovata!...
O! De ce n-am fost ca Rolla si ca el sa fi facut
A-mi fi noaptea cea din urma noaptea ce-am pastrat in minte?...
Cate suferinte astfel nu mi-as fi crutat si cat
N-as dormi acum de bine printre mutele morminte
Unde scapi de scarba lumei si de-al traiului urat!
Spune-mi draga mea... Ma iarta ca era sa-ti zic pe nume!...
Poti sa fii cu o femeie dar de esti un om de lume
Trebuie dupa aceea, doamna, ca sa-i zici si eu
Care fac din lume parte ca un om cu maniera
Pot sa sar pe ici pe colo cate-un gard din drumul meu...
Insasi le-ai sarit adesea... Sa sar insa-o bariera
Nu e-n gustul dumitale si nu poate fi-ntr-al meu!
Doamna mea dar. Mai tii minte? Eu nu uit nimic...Incat
Focul ce ardea in soba parca-l vad. Tuseai p-atunci
Si credeai ca Moartea grabnic are-n groapa sa te-arunce
Ea lua amorul nostru si se multumi pe-atat!
Este adevarat desigur: Nu facusem juraminte
Ca sa ne iubim o viata cum se face-obicinuit
Un capriciu de o noapte are altfel de cuvinte
Si cu toate-aceste o clipa cat un secol ne-am iubit!
Luna nu era in ceruri ca s-o am de marturie
Si-nchizandu-si somnoroase ochii lor patrunzatori
Stelele nenumarate de pe bolta azurie
Dormeau duse prin vazduhuri sub o grea manta de nori!
Usa chiar era-ncuiata. Iar pe ulita desearta
Cativa natarai de frunte se luasera la cearta
Atragand de la fereastra pe un curios gardist
Care strans la catarama in mondiru-i de cazarma
Dup-o lunga sarutare auzise-n casa larma...
Precum vezi n-am nici un martor si e lucru foarte trist!
Lemnele trozneau sub flacari si se-ncovoiau in doua
Insa in cenusa muta de atunci ne-am prefacut
Ca de-ar sti ca sa vorbeasca revenind la viata noua
Multe-ar mai putea sa spuna ele care ne-au vazut
A! de n-ai uita nimica din momentele trecute
Daca noaptea de aprilie ti-a ramas in suvenir
Vino vom sorbi din cupa fericirilor
"Mai tii oare inca minte noaptea-n care ne-am iubit?
O mai tii tu minte inca?...
Intr-o clipa trecatoare cat un secol am trait?"