Exil

Au inflorit cartofii in Marmatia
si voi tocmai acum plecati spre sud
cind ceru-i aiurit si descusut
cind se confunda bocetul cu natia ?

Veti inventa durerea ca o tara
poate veti da peste-un mormint mai cald...
Scobim scobim cartofii de smarald,
saracii mei cartofi de piatra rara.

Ce zeu pastrat in saramuri celeste
ar fi dispus din nou sa ne adune ?
La noi la voi e plins de-ngropaciune
la voi la noi e-un capat de poveste