Imagineaza-ti ca nu s-a deschis parasuta.
Se mai intimpla! Astfel si eu,
iata-ma, cad.
Dar inca e mult pina jos,
am timp berechet,
cit sa mai spun o seama de vorbe
si chiar sa ma rad.

E nemaipomenit ce se vede de sus!
(Nu stiu cum o sa fie de-aproape.)
Toate literele alfabetului s-au inghesuit
ca iepurii lui nenea Mazai intr-un A,
scris de mina - autograf
pe o carte,
sub care cu bratele si picioarele raschirate,
repetind un studiu de Leonardo da Vinci,
ma voi insira.

Cad. Intransigent.
Peste orizonturi pe verticala.
Legea caderii se cere o data in plus
verificata.
Multimea ma asteapta in vale
vesela si entuziasmata.

Asterne-mi , iubito, ceva!
Tunde-ti parul si fa-l gramajoara!
Nebunii incearca sa vire cu furcile
paiele intr-o petala,
improvizind un fel de saltea,
bucurosi din cale-afara.

Vin. Vijiind.
Dar pin-o sa intru in sfera de influienta
a dumneavoastra,
mai am inca timp sa fiu cine sunt,
tinar, cu cerul in spate si-n oase,
cu Calea Lactee ca un colind,
savurind o stare de gratie,
sau de ce nu ar fi sa dezmint
cum ca-n vid
toate corpurile ar cadea cu aceeasi
acceleratie.