|
agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
|
|
| |||||
| Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ идут купцы Контакт |
Комментарии членов сайта
Просмотревшие: 14881
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-12-29 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by A
Eram atât de atent,
încât se stingea-n cupole amiaza, iar sunetele înghețau în jurul meu, prefăcându-se-n stâlpi răsuciți. Eram atât de atent, încât plutirea ondulată-a mirosurilor se prăbușea-n întuneric și parcă niciodată n-aș fi-ncercat frigul. Deodată m-am trezit atât de departe și de străin rătăcind înapoia chipului meu, ca și cum mi-aș fi învelit simțurile cu relieful fără de noimă al lunii. Eram atât de atent, încât nu te-am recunoscut, și poate că vii mereu, în fiecare oră, în fiece secundă, și treci prin așteptarea mea de-atunci ca prin fantoma unui arc de trimf.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность