Sã ne iubim, chera mu sã ne iubim, chera mu, sã ne iubim tujur
ca mâine vom fi pradã inundatiilor, surpãrilor de teren, betiilor crâncene,
ca mâine un ieri cu labe de pãianjen de fân îti va umbla în cârliontii de florio ai coiffurii zãpãcindu-te, ambetãndu-te . . .
sã sim tandri, bâigui poligonul cãtelu lipindu-si irisii de soldurile voluptoase ale autobazei filaret
sã fim tandri, singurãtatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu sã fim tandri, mai zise o muscã.
primãvara ne lingea ca un pechinez pe fatã,
pe mâini ne fãcea sã ne întrebãm ce gust om avea pe limba infinitã a noptii plinã de autocare si stele,
primãvara ne mângâia depãsind uneori limitele maternitãtii sau prieteniei nevinovate
arãtându-si provocatori sânii reci sub jacketa ei de turcoaz jerpelit
oh, mai rãmâi, sopti lustra cãtre o scamã de pe covor,
nu vrei sã te urci la mine?
bem ceva, ascultãm muzica, îti arãt biblioteca . . . nu vrei sã rãmâi in noaptea asta la mine?
sã ne tinem de mânã, îi spuse un medic primar de la spitalul emilia irza
iepurelui de tablã din vitrina cu jucãrii.
sã ne iubim, sã ne amãm, sã crestem si sã ne înmultim
cântau tergarulile si velurul, drilul si chembrica pe gabrovenile rãspundeau pânã la rãgusealã plutonierii si norisorii
sã facem chestia aia, gâfâiau frizeriile.
ca niste becuri electrice legate în serie
nervii plezneau pe antebrat, venele se umflau pe torace,
în nãri analizatorii mirosului îsi încuiai paltoanele în dulapuri
si indicele de refractie îsi halea sandviciul cu carne de pui
în holbarea perversã a ochiului.
ce de ocheade, câte accidente din neatentie,
conturi încheiate, polite plãtite,
îngerasule, strãnuta plãmânul când se privi in oglindã
si vãzând în urma lui o uzinã.
primãvara ne întindea pe pâine felia groasã de televizor
mintea noastrã era îmbâcsitã de proiecte de agrasiune, deja vedeam microcosmosul împânzit de transee,
deja visam la putere, la krakatit, la mirosul de blanã de vulpe al omului invizibil
la ochii catifelati ai omului care trece prin zid …
creierul nostru îsi amintea de când stãtea ghemuit
de când pulsa, de când palpita, fojgãia, colcãia, misuna, serpuia
antebratul îsi defula în aerul slãbãnog sentimentul de a avea pene,
urechea - sentimentul de a fi auzit boncãluitul triceratopsului
si bulele de hidrogen pleznind malaria peste fatã.
ai încredere în mine, gânguri flora intestinalã
întinzându-se voluptos în bratele groazeicare purta în acea searã un costum simplu, cambrat, tineresc,
dã-mi un pupic, se ruga anabolismul de catabolism,
crudelo, nu mã chinui, rânjea maxilarul spre maxilar.

venea seara, orasul se anima,
venea noapteam strãzile sfârâiau ca sifonul,
sã fim tandri, loz necâstigãtor, sã fim tandri, bãtãtor de covoare,
sã ne iubim, robinete, sã facem excursii, mapã de plicuri!
în rochii de moloz si nuiele verzi, de mezeluri si de brânzeturi,
spoite cu vodcã si motorinã emotiile iesiserã la agãtat.
prin ganguri si pasaje acoperite cu geam colorat
câte un pisoi zgâria în lãdita vreunui dafin
si în berãrii ospãtarele se lãsau desurubate de vii contra cost.
sã ne iubim, unamuno, nebuno, sã ne iubim, chera mu,
si apoi sã ne-nselãm cu chibritele, cu patentul, cu pasta de dinti,
sã ignorãm influenta exercitatã în psihicul nostru
de complexul lui grozãvesti.
primãvara priveste galbenã in stratosferã, gâdilatã de ozon si de ioni,
sã ne cunoastem mai bine, melcule, zice,
sã ne îmbrãtisãm, depoule, hârtiuto, tomberonule …
iar noi la tâsnitoarea din capãtul aleii alexandru ne stropeam unul pe altul cu apã
chiar lângã policlinicã, si pânã si copacii
miroseau a dentist.