Dor fructele ca niște răni zemoase
Mucegăiesc luminile în sfinți,
În rai e noaptea umbră de femeie
Și dorm copii de ceară în părinți.

Se coace-n vie un ciorchin de păsări
Și vorbe moi ne rătăcesc prin guri,
De-un vânt străin se crapă catedrala
Și curge Dumnezeu prin crăpături.