Eu n-as sta in tovarasia lui!
Cum se apropie, pe loc
De toate parca-si bate joc,
Si pare manios;
Il vezi ca de nimic nu-i bucuros;
Pe frunte parca scris i-ar fi,
In veci sa nu poata iubi.
La bratul tau ce bine-mi e,
Dar cum il vad, ma-nneaca, mor.


Patrunde-n plina viata omeneasca!
Toti o traiesc, dar o pricep cativa.


E sura draga orice teorie,
Si-i verde pomul de-aur al vietii.


Cum vreau si cum ard,
Sa-l pot saruta,
Sa mor sub sarutul
Si patima sa!


Cinste sa dam cui se cuvine!
In frunte doamna Baubo vine!
Un zdravan porc, ba chiar purcea,
Hai toata ceata dupa ea.

Batrana Baubo ne soseste,
Pe-o scroafa dansa calareste.


Cum lipitori din dosu-i s-ospateaza.