da uite-așa și-așa euflorina își îndesa pe sub piele tampoane de scris

vată îmbibată roșualbastru ca să fie mai plină mai rotundă și mai pufoasă

adică inima lui să aibă vise plăcute când adoarme pe ea. se lovea euflorina

pe dinăuntru cu inima lui făcea pingpong pingpong hemoragii de mătase

organe firave dantelate cu nounăscuți doamne ce mai desuuri găsea inima

lui prin ea. ea ea ea care l-a prins în mreje din sânulabis și-a întins o pânză

fină tifon de trecut liniștea prin el și a lăsat ca inima lui să se scurgă în

inima ei picătură picătură picătură.



el nu mă atinge el face pași mărunți prin moliciunea mea

răcnește la coapse să vină mălina selina euflorina tot trupul cu trupa.

de tine mă despart smulgând din carne marginea prăpastiei aruncând

cu ea între cuvinte rupându-le lovindu-le

murdăresc creierul bărbatului cu singurătatea în formă de cârpă îi șterg

mușchii sângele. e greu să mă rup de el să mă tai cu foarfecul cu gâtul

de sticlă dăruit de o călugăriță. așa că mă îngrop la câteva tufe de suflarea ta îmi fac

din biciul tău cruce.



acum singurătatea atârnă liniștită de încheieturile lui

iar venele și-au tăiat pansamentul la mână