agonia
russkaia

v3
 

Agonia.Net | Правила | Mission Контакт | Зарегистрируйся
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Тексты того же автора


Переводы этого текста
0

 Комментарии членов сайта


print e-mail
Просмотревшие: 6056 .



Sonata Kreutzer
проза [ ]
cap V-VI

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
по [Lev_Nicolaievici_Tolstoi_(1828-1910 ]

2005-06-24  | [Этот текст следует читать на // Русском romana]    |  Submited by Elena Hasnaș




V


- Da, va sa zica asa a fost. Apoi lucrurile au mers tot asa inainte, iar dupa aceea s-au ivit alte alunecari de tot felul. Doamne, Dumnezeule ! Cand imi amintesc ticalosiile mele in aceasta directie, ma apuca groaza ! Da, ma apuca groaza cand imi amintesc de mine insumi , de care camarazii isi bateau joc pentru asa-zisa mea inocenta. Ce sa mai zici cand auzi toate nazdravaniile tineretului de alta data, ale ofiterilor , ale parizienilor ! Si cand te gandesti ce viziune splemdida ofereau toti domnii acestia, si eu impreuna cu dansii, niste desfranati , ajunsi la varsta de treizeci de ani, avand pe constiinta sute de crime odioase, dintre cele mai felurite , comise impotriva femeilor, atunci cand ne faceam intrarea intr-un salon ori intr-o sala de bal spalati luna, barbieriti, parfumati, in camasi impecabile, in frac sau uniforma – emblema a curateniei nu alta !
Gandeste-te numai la ceea ce ar trebui sa fie si la ce este. Atunci cand un asemenea domn intra in societatea surorii sau fiicei mele, eu, care ii cunosc felul de viata, ar trebui sa ma duc la el , sa-l iau deoparte sis a-I soptesc la ureche : “ Dragutule, eu stiu ce viata duci, cum si cu cine iti petreci noptile. N-ai ce cauta aici, unde-s fete curate la suflet, nevinovate. Pleaca !” Asa ar trebui sa fie; ce se intampla insa ? Atunci cand un asemenea domn isi face aparitia si danseaza cu sora sau cu fiica mea , cuprinzand-o in brate, noi jubilam daca respectivul este un om bogat si cu relatii. Mai stii, poate ca dupa Rigolboche* va binevoi s-o onoreze si pe fie-mea. Chiar daca i-au ramas urme, semne de boala, nu face nimic. In ziua de astazi exista tratamente de nadejde. Cunosc personal cateva fete din inalta societate ai caror parinti au fost incantati sa le marite cu niste sifilitici. Ah ! Ce miselie ! Dar va veni o data timpul cand toata miselia si minciuna aceasta vor fi date in vileag !
Scoase de cateva ori sunetu-i ciudar si se apuca sa toarne ceai. Ceaiul era nemaipomenit de tare si n-aveam apa fiarta ca sa-l facem mai slab. Ma simteam grozav de surescitat din cauza celor doua pahare pe care le bausem. Pe semne ca isi facuse efectul si asupra lui, fiindca era din ce in ce mai agitate. Glasul sau capata inflexiuni din ce in ce mai expresive . Isi schimba neincetat pozitia, ba isi scotea caciula , ba si-o punea la loc, figura i se schimba, intr-un mod bizar in semiintunericul in care sedeam.
- Ei , inca asa am dus-o pana la varsta de treizeci de ani, fara a renunta o clipa la intentia de a-mi intemeia o viata de familie, cat mai curate si mai inaltatoare cu putinta, si , manat de acest gand, ocheam cate o fata care sa corespunda scopului meu, continua el. Ma balaceam in mocirla desfraului si in acelasi timp cautam fete care prin puritatea lor desavarsita sa fie vrednice de mine. Pe multe din ele le-am inlaturat din gandul meu tocmai pentru motivul ca nu mi se pareau destul de pure pentru mine; in cele din urma am gasit una , pe care am socotit-o demna de mine. Era una din cele doua fete ale unui mosier din gubernia Penza, odinioara foarte bogat, dar are pe vremea aceea era ruinat.
Intr-o seara , dupa o plimbare cu barca, pe cand ne intorceam acasa pe clar de luna si, stand alaturi de ea, ii admiram buclele si trupul zvelt, mulat intr-un jerseu, am hotarat dintr-o data ca ea este. In seara aceea mi s-a parut ca intelege tot, tot ce simt si gandesc eu, si ca ceea ce simt si gandesc eu sunt cele mai inaltatoare lucruri din lume. De fapt , insa , nu era altceva decat ca jerseul ca si buclele o prindeau de minune si ca, dupa ziua aceea petrecuta in apropierea ei, doream o apropiere si mai mare. Te miri cum frumusetea ne da iluzia deplina a binelui. Cand o femeie frumoasa indruga prostii, o asculti si nu-i observi prostia, ci tot ce spune ti se pare inteligent .Vorbeste si se poarta oribil, iar tu vezi in asta ceva dragalas. Daca, insa, nu spune prostii, nici nu face lucruri urate si mai e si frumoasa, te convingi numaidecat ca e un miracol de destapciune si de moralitate.
M-am inapoiat acasa entuziasmat si incredintat ca fata aceasta este culmea perfectiunii morale si ca tocmai de aceea este vrednica sa-mi fie sotie si a doua zi i-am cerut mana. Vai, ce confuzie ! Din o mie de barbate care se insoara, si nu numai in cercurile noastre, dar din pacate si in popor, nu stiu daca gasesti unul care sa nu fi facut nunta de zece ori inainte de casatorie, sau poate chiar de o suta sau de o mie de ori ca Don Juan. ( Astazi ce-i drept , aud si observ ca exista tineri curati , care isi dau seama si stiu ca aceasta nu-i gluma, ci un lucru de seama. Sa le ajute Dumnezeu ! Dar pe timpul meu nu gaseai nu gaseai nici macar unul de asta la zece mii. ) Si toti stiu asta , dar se prefac a nu sti. In toate romanele se descriu in cele mai mici amanunte simtamintele eroilor, helesteiele si tufisurile pe langa care se plimba; dar desi se descrie marea lor iubire pentru o fata oarecare , nu se descrie nici o iota despre ceea ce se intampla inainte cu el, cu interesantul nostru erou; nici un cuvant despre vizitele pe care le facea la bordeluri, jupaneselor,bucatareselor, sotiilor altora. Iar daca exista asemenea romane indecente , ele sunt oprite mai cu seama acelora care ar trebui sa cunoasca aceste lucruri mai mult ca oricine – anume fetelor. Mai intai ne prefacem in fata lor, spunandu-le ca dezmatzul , care umple jumatate din viata oraselor si chiar a satelor noastre , nici nu exista. Apoi ne obisnuim atat de bine cu prefacatoria asta, incat, in cele din urma, aidoma englezilor, incepem noi insine sa credem cu toata sinceritatea ca suntem cu totii oameni morali si ca traim intr-o lume morala. Iar fetele, sarmanele, cred cu toata seriozitatea in aceste afirmatii. Asa a crezut si nefericita mea sotie. Mi-aduc aminte ca, pe cand eram logoditi, i-am aratat jurnalul meu intim, din care puteai spicui cate ceva din trecutul meu , indeosebi despre ultima mea legatura, despre care ar fi putut afla de la altii si tocmai de aceea ma simteam obligat sa i-o impartasesc. Imi amintesc de groaza, deznadejdea ei, mi-aduc aminte cum si-a pierdut capul cand a aflat si a inteles. Am vazut ca a vrut sa ma lase atunci . De ce nu m-a lasat !
Scoase din nou sunetul lui obisnuit, tacu cateva clipe si mai sorbi o inghititura de ceai.

*Rigolboche – porecla dansatoarei Margueritte Baudel (1810-1860); aici e folosita la figurat in sensul de femeie de moravuri usoare.


VI




- Dar nu , e mai bine asa, e mai bine asa ! striga el. Am ce mi se cuvine ! Dar nu despre asta e vorba. Voiam sa spun ca , in toata afacerea asta, amagite sunt numai bietele fete. Mamele insa o stiu, mai cu seama mamele educate de sotii lor o stiu prea bine. Si prefacandu-se a crede in curatenia barbatilor , de fapt ele procedeaza tocmai pe dos. Ele cunosc foarte bine momeala cu care pot prinde in mreje barbatii atat pentru ele, cat si pentru fiicele lor.
Caci numai noi, barbatii, nu stim, si fiindca nu vrem sa stim, pe cate vreme femeile stiu foarte bine ca cea mai sublima, cea mai poetica dragoste, cum ii spunem noi, nu depinde de insusirile morale ale femeii, ci de apropierea fizica si totodata de pieptanatura, de culoarea si croiala rochiei. Intrebati o femeie cocheta si cu experienta, care si-a propus sa cucereasca un barbat, ce anume prefera sa riste : sa fie invinuita de minciuna, cruzime si chiar dezmatz in prezenta celuia pe care vrea sa-l ademeneasca, ori sa apara in fata lui intr-o rochie urata si prost cusuta – si oricare din ele va da intotdeauna precadere primei propuneri. Ea stie ca noi, barbatii, mintim ori de cate ori vorbim despre simtaminte inalte,caci, in fond, nu ne trebuie decat trupul , si de aceea ii vom ierta toate ticalosiile, dar nu-i vom ierta un costum urat, lipsit de gust si eleganta. Femeia cocheta este constienta de lucrul acesta, dar chiar si fata cea mai nevinovata il stie in mod instinctiv, ca si animalul. De aici, aceste jerseuri ticaloase, aceste tournure* mai jos de sale, acesti umeri despuiati, aceste brate dezgolite, acesti sani aproape goi. Femeile , mai ales acelea care au trecut prin scoala barbatilor, stiu prea bine ca discursurile despre subiectele inalte nu-s decat vorbe goale si ca barbatul nu doreste decat trupul si tot ceea ce il expune in lumina cea mai atragatoare; si procedeaza in consecinta. Caci, daca ne-am lepada numai de obisnuinta pe care am prins-o fata de aceasta neobrazare si care a devenit pentru noi o a doua natura si am privi viata claselor noastre de sus asa cum este in realitate , cu toata nerusinarea ei , am recunoaste ca de la un capat la altul nu-i decat o casa de toleranta. Nu esti de aceeasi parere ? Da-mi voie sa ti-o dovedesc , spuse el, preintampinand orice obiectie a mea. Dumneata vei sustine ca femeile din societatea noastra au alte preocupari decat femeile din casele de toleranta, iar eu iti spun ca nu-i asa si am sa ti-o dovedesc. Daca oamenii s-ar deosebi prin tinta vietii lor, prin continutul launtric al acestei vieti, aceasta s-ar oglindi , fara doar si poate, si in infatisarea lor, prin urmare si infatisarea lor ar fi diferita. Dar uita-te la nenorocitele acelea dispretuite si uita-te si la doamnele de cea mai inalta societate : aceleasi toalete, aceleasi modele, aceleasi parfumuri, aceeasi moda de a-si dezgoli bratele , umerii , sanii, si de a-si mula , de a-si scoate in afara dosul ,aceeasi pasiune pentru pietrele pretioase, pentru lucrurile scumpe, sclipitoare, aceleasi distractii, dansuri, muzica si cantece. Cum acelea recurg la toate mijloacele de ademenire ,tot asa fac si acestea. Nici o deosebire. Ca sa le definesc cat mai exact, e de ajuns sa spun ca prostituatele pe termen scurt in general au parte de dispretul tuturor, iar prostituatele pe termen lung se bucura de respectul lumii.


*Tournure – pernita purtata odinioara de femei in spate sub rochie, mai jos de talie.

.  | Индекс








 
shim Дом литературы shim
shim
poezii  Поиск  Agonia.Net  

Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Политика публикации и конфиденциальность

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!