Nevăzutul "loc al lui Dumnezeu"

După aceea, Dumnezeu mi-a spus: "Nu mirarea este aceea care îl uluiește pe slujitor. Este vorba de un alt lucru, care iese din mine și se revarsă asupra ta. Atunci răzvrătește-te, ascunde-mă, acoperă-mă, și nu mă lăsa să apar în existență nimic altceva în afară de mine însumi". El mi-a mai spus: "Fă-i să rămână încremeniți de mirare și nu mă arăta nimănui". Sau: "Fă-i să ajungă până la mine, și vorbește-le despre mine, dar nu le spune nimic despre locul unde mă aflu". Sau: "Spune-le despre locul unde mă aflu, dar nu le spune nimic despre mine. Căci atunci vor căuta locul unde mă aflu, ei mă vor găsi. Și când vor vedea ceva, nu vor putea să vadă locul unde mă aflu. Și cum ei nu vor putea să vadă locul unde mă aflu, ei vor fi mirați să mă vadă".
*
Mirarea este veșmântul esențial al măreției

Dumnezeu mi-a mai spus: "Iată veșmântul meu. Du-te și oferă-l ca ei să îl poarte. Căci acela care îl îmbracă face parte din mine, după cum și eu fac parte din el. Acela care nu îl poartă nu face parte din mine, după cum nici eu nu fac parte din el. Apoi El mi-a mai spus: "Aruncă în foc acest veșmânt. Dacă arde, înseamnă că este veșmântul meu, și dacă rămâne neatins, nu este veșmântul meu. Apoi El mi-a zis: "Dacă a ars, înseamnă că nu este veșmântul meu, și dacă nu este atins de foc, atunci este veșmântul meu". În cele din urmă, El mi-a spus: "Neantul a mărturisit prin mirare: "Eu sunt Dumnezeu, nu este alt dumnezeu afară de mine".