agonia
russkaia

v3
 

Agonia.Net | Правила | Mission Контакт | Зарегистрируйся
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексты того же автора


Переводы этого текста
0

 Комментарии членов сайта


print e-mail
Просмотревшие: 6697 .



Moartea și viața omului după moarte
персональные [ ]
Selecție din cartea "Sfaturi înțelepte"

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
по [Sfântul_Teofan_Zãvorâtul ]

2006-12-17  | [Этот текст следует читать на // Русском romana]    |  Submited by Nicole Chinez




Moartea și viața omului după moarte


"Totul depinde de Dumnezeu și cine știe când vine îngerul cu chemarea pentru lumea cealaltă."

"Durerea noastră pentru cei plecați se mărește prin modul înșelător în care ni-i închipuim după moartea lor! Ni-i închipuim cum zac în mormânt, cum sunt lăsați în pământul cel umed și întunecat... Iar în realitate se întâmplă ca, îndată ce sufletul iese din trup, așa și merge, separat de trup. Așa trebuie separat să ni-l și închipuim, în loc luminos și răcoros. Dar noi ne chinuim aproape în zadar."

"Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui.
Azi, mâine, vine moartea. Și atunci va trebui să dai socoteală. Gândește-te mai des la acest lucru și păzește-ți inima de sentimente și dispoziții rele..."

"Căci tu nu vei muri. Trupul tău va muri, iar tu vei trece în lumea cealaltă, viu, conștient fiind și toată lumea din jur recunoscând-o... Acolo îți va fi mai bine decât aici. Așa nu te vei îngrozi văzând moartea care se apropie. Ea va fi pentru tine ușa către o viață mai bună. Îngerul tău păzitor va primi sufletul tău și îl va duce pe căile pe care va porunci Dumnezeu.
Păcatele vor veni. Căiește-te pentru toate. Și să ai credința tare că Domnul și Mântuitorul șterge toate păcatele păcătoșilor ce se căiesc...
Noi, cei rămași în viața aceasta, plângem pentru cei plecați, iar lor le este dintr-o dată mai ușor; starea aceea este îmbucurătoare. Cei care au leșinat și apoi au fost readuși în trup au simțit că trupul este o locuință foarte incomodă.
...
Întărește-ți inima și îmbărbătează-te. Căci sora ta nu va muri, trupul ei va muri, iar persoana va rămâne. Va trece doar în alte rânduieli de viață. Și tu, când ea va pleca, mută-ți atenția într-acolo. În trupul, care va zăcea în mormânt, ea nu va mai fi. Va fi în alt loc. Va fi la fel de vie ca acum. În primele ceasuri și zile va fi lângă tine. Și numai că nu vei putea să vorbești cu ea, nici s-o vezi, dar va fi acolo.... Þine minte acest lucru..."

"Cei care au murit sunt vii; vii sunt și părinții voștri. Doar s-au despărțit de voi și au început să viețuiască în alt loc. Tot acolo vă veți muta și voi la vremea voastră și vă veți vedea. Despărțirea voastră este doar temporară.
De aceea vă și spun că nu puteți să nu vă întristați, numai să nu vă întristați prea mult, așa cum se întristează copiii când pleacă de acasă la școală... Iar pe cei răposați ni-i închipuim așa cum erau când zăceau pe masă în coșciug... și apoi cum zac în mormânt și bocim chiar, zicând: "Cât de întunecat este pentru tine acolo, cât de strâmt îți este acolo, cât de umed este pentru tine acolo"... Și, în același timp, cei pe care îi plângem nu sunt deloc acolo. Ei sunt în alt loc și sunt chiar lângă noi, numai într-un fel cu totul altul. Ei și legatura cu noi o continuă, direct cu sufletul, dar noi din pricina grijilor nu simțim acest lucru.
Așadar, în locul întristării nefolositoare pentru părinții voștri și dăunătoare sănătății voastre, binevoiți ca, închipuindu-vă că sunt vii, să intrați cu ei în convorbire sufletească. Și aceasta nu va fi întotdeauna o iluzie, ci uneori va fi însoțită de realitate, căci ei sunt cu voi."

"Foarte mult rău vă provoacă gândul că moartea este departe. Binevoiți să vă apropiați acest gând și să înțelegeți că față de moarte, chiar dacă este departe, nu trebuie să fim nepăsători... Cercetați toate felurile de moarte năprasnică și decideți care dintre ele nu se poate repeta și asupra voastră chiar acum, când citiți aceste rânduri? Pentru a vă scoate din nepăsare nu există gând mai deșteptător decât moartea năprasnică. Dar nici un gând nu este mai departe de voi, ca acesta."

"Ce grozăvie! Acela avea 11 ani și s-a spânzurat. Mare mirare! Ce l-a putut duce la aceasta? Să-l pomenim sau nu? Ca faptă a dragostei, de ce să nu-l pomenim?... În același timp, ce minte a putut avea el? Dumnezeu Însuși, totuși știe mai bine decât noi toți ceea ce îi poate micșora vina și îl poate scuza și îl va milui dacă dreptatea nu va împiedica mila. Pentru noi însă, mai sigur decât orice este să-l lăsăm în mâinile lui Dumnezeu. Eu întotdeauna am crezut și cred că în particular în rugăciunea mea îi pot pomeni pe acești oameni".

"Pentru moarte trebuie să ne pregătim în fiecare zi și în fiecare ceas... Iar cine se pregătește pentru moarte, fie că vede apropierea morții sau nu, trebuie să-și curățească conștiința de toate lucrurile nedrepte."

"Ce mare bine este pentru noi în faptul că Dumnezeu ne-a descoperit totul despre gheenă. Dacă și știind ce este gheena, tot așa, cu nepăsare păcătuim, ce s-ar întâmpla dacă nu am știi despre ea? Acum însă, omul păcătuiește și iar păcătuiește și cade pe gânduri."

"Plângeți, plângeți! Nu există nimic nefiresc și demn de mustare în acest lucru... Dar, în același timp, trebuie să aveți măsură: să nu vă omorâți și să nu uitați acele noțiuni despre moarte și despre cei răposați, noțiuni pe care ni le oferă creștinismul. A murit! Nu ea a murit, a murit trupul ei, iar ea este vie și trăiește la fel ca și noi, numai că duce alt mod de viață. Și vine la dvs și se uită la dvs. Și trebuie să presupunem, se miră de faptul că plângeți și vă chinuiți, căci ei îi este mai bine acolo. Acel mod de viață este mai presus decât al nostru. Dacă ea vi s-ar arăta și ați ruga-o sa intre iarăși în trup, pentru nimic în lume nu ar consimți la acest lucru. Pentru ce dar, să intrați cu ea într-o asemenea divergență? Să vă doriți ceea ce îi este ei potrivnic? Ce dragoste este aici?"

"Domnul și la înfricoșătoarea judecată va căuta nu să-i osândească, ci să-i îndreptățească pe toți oamenii. Și îl va îndreptăți pe fiecare, numai să existe o posibilitate cât de mică."

"Prețioasă este binecuvântarea celor plecați... Binecuvântarea este puternică nu pentru că este auzită, ci pentru că este grăită cu toată inima".

"Pomenirea din inimă este principala faptă din partea noastră, iar din partea Bisericii lui Dumnezeu este jertfa fără de sânge. Împreună cele două alcătuiesc lucrarea deplină a pomenirii".

"Cimitirul!... Ce nevoie avem să ne facem griji pentru el? Oriunde am fi îngropați- totuna este. Ce ajutor îi oferă sufletului locul îngropării trupului?"

"La cel pregătit, moartea niciodată nu vine devreme".

"Cei ce mor în afara credinței și a Bisericii sunt asemenea sinucigașilor... Pentru sinucigași Biserica nu se roagă, pentru că ei mor în păcat de moarte nedezlegat, necurățit prin pocăință... Este dureros să audă acest lucru iubirea pe care o aveți pentru părinții voștri, însă la el poate fi adăugat ceea ce este rânduit pentru pruncii care au murit nebotezați. Aceștia din urmă sunt lăsați în seama milostivirii nemărginite a lui Dumnezeu."

"Purgatoriul este un punct al credinței catolice. El este un loc în care se curățesc păcătoșii care nu s-au curățit aici. Curățirea se săvârșește prin chinuri corespunzatoare păcatelor. În purgatoriu intră toți cei în care există vreo necurăție păcătoasă. În Biserica Ortodoxă nu există o asemenea învățătură, ci există credința potrivit căreia cei ce au murit spovediți și împărtășiți, dar nu au reușit să săvârșească nevoințe de îndreptare sau canon, împlinesc acestea prin rugăciunile Bisericii și milosteniile făcute pentru ei și bineînțeles, prin rugăciunile lor săvârșite acolo. Ei trăiesc cu nădejdea și nu suferă, nu se află în chinuri. Este ceva asemănător purgatoriului, dar nu este același lucru.
Ce sunt vămile? Sunt chipul judecății particulare după moarte, în care toată viața celui răposat este cercetată cu toate păcatele și faptele bune".

"A vedea cum pleacă oamenii din viața aceasta este cea mai bună știință a vieții..."

"Frica de moarte și gândul la ea sunt un mare sprijin pentru vigilența asupra noastră înșine".

"Moartea este o mare taină în ceeea ce ne privește pe noi. Ea este iluminată de credința în Hristos, dar tot este ceva ascuns. Când ne va fi dat să o simțim în realitate, atunci se va lămuri totul."

"Avertismentul cu privire la moarte... De ce să ne tulbure acest lucru? Azi, mâine, vine moartea; și prin tulburare nu ne înstrăinăm de ea. Tocmai de aceea este rânduit pentru noi să pomenim ceasul morții și întotdeauna să fim pregătiți pentru ea. Aceasta trebuie să fie principala noastră faptă. Și să ne rugăm în fiecare zi și chiar în fiecare ceas:
"Sfârșit creștinesc vieții mele, fără durere, neînfruntat, în pace și răspuns bun la înfricoșătoarea Ta judecată, dăruiește-mi mie, Doamne.""

"În realitate moartea este ușa spre patria unde este viața cea fericită".

"Soarta celor plecați nu este considerată hotărâtă până la judecata universală. Până atunci pe nimeni nu-l putem socoti osândit definitiv și pe această bază ne putem ruga, întărindu-ne cu nădejdea în nemăsurata milostivire a lui Dumnezeu...
Mă întrebați de ce îi pomenim pe cei răposați. Pentru că așa ne este poruncit să facem. Iar că ne este poruncit se vede din faptul că în Biserica lui Dumnezeu nu a existat timp în care să nu se săvârșească această pomenire... Cei plecați sunt vii și legătura noastră cu ei nu încetează. Așa cum pentru cei vii ne rugăm fără să deosebim dacă cineva merge pe calea cea dreaptă sau pe altă cale, așa și pentru cei plecați ne rugăm, fără să încercăm să aflăm dacă sunt numărați cu cei drepți sau cu cei păcătoși. Aceasta este datoria iubirii frățești. Până la judecata finală, când credincioșii vor fi împărțiți, toți- și viii și morții- alcătuiesc Biserica una. Și toți trebuie să ne purtăm unul față de celălalt ca mădularele unui trup, în duhul bunătății și al comuniunii pline de iubire, și cei vii și cei morți, fără să ne împărțim pe din două din pricina morții...
Cei răposați nu se deprind dintr-o dată cu viața cea nouă. Chiar si la sfinți se păstrează un timp caracterul pământesc. Până când el dispare, este nevoie de mai mult sau mai puțin timp, în funcție de nivelul caracterului pământesc și al atașamentului de cele pământești. La trei, nouă și patruzeci de zile se vede nivelul curățirii de caracterul cel pământesc."

"Raiul, care nu din afară aduce fericirea, ci o clădește înlăuntru, este ca un izvor nesecat de bucurii și mângâieri".

"Ce va fi pe lumea cealaltă, vom vedea. Toți ne vom aduna într-un singur loc și nu este de mirare că vom avea posibilitatea să ne vedem unul pe altul".

"Vămile nimeni nu le poate ocoli. Ele se află pe drum în cer, însă unele suflete trec prin ele ca fulgerul".

"Aceasta nu este o nenorocire neașteptată, ci este soarta noastră, a tuturor. Tristă este despărțirea, dar nu este fără de sfârșit... Azi, mâine, și noi tot acolo vom ajunge. Tristă este necunoașterea stării celui plecat, însă credința că cel plecat trece în mâinile lui Dumnezeu alungă tot întunericul acestui gând. Domnul cel Drept nici un bine nu uită. Când cineva pleacă la Domnul, Domnul caută nu să-l osândească, ci să-l îndreptățească... Să vă rugați mai mult pentru cel răposat. Acum mai mult decât oricând are nevoie de rugăciune. Rugăciunea și înaintea lui Dumnezeu este mijlocitoare și lucrează direct asupra sufletului plecat, încurajându-l, înflăcărându-l și întărindu-l."

"A murit la serviciu, împlinindu-și datoria, și pentru aceasta moartea lui se apropie de mucenicie. Chibzuiți și mângâiați-vă. Moartea, ca moarte este aceeași și în valurile mării și acasă, în cercul familiei... Însă valoarea morții este diferită.
Moartea aceasta, putem spune, este darul lui Dumnezeu către persoanele vrednice de cunună".



.  | Индекс










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Дом литературы poezii
poezii
poezii  Поиск  Agonia.Net  

Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Политика публикации и конфиденциальность

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!