Nu, mulțumesc, nici un trup!
mi-ajunge polenul acesta.
Nu, mulțumesc, nu vreau pământ.
Această stea mă poartă
ca o cămilă ascultătoare.
Nu, mulțumesc, nici un fel de zeu!
Eu nu mă-ncred decât în fluviu-acesta
care mă ia peste picior:
sunt născocirea
pe care oamenii, la sfatul grindinei,
o scot din ei
spre-a da un chip uitării.


Traducere Virgil Teodorescu


Vol. Ce regat uitat? 1955