William Shakespeare

Sonnet CV

Let not my love be called idolatry
Nor my beloved as an idol show,
Since all alike my songs and praises be
To one, of one, still such, and ever so.
Kind is my love today, tomorrow kind,
Still constant in a wondrous excellence.
Therefore my verse, to constancy confined,
One thing expressing, leaves out difference.
„Fair, kind and true” is all my argument.
„Fair, kind and true” varying to other words,
And in this change is my invention spent,
Three themes in one, which wondrous scope affords.
Fair, kind and true have often lived alone,
Which three till now never kept sent in one.

*
Nu, dragostea nu-mi e idolatrie,
Cel ce mi-e drag nu-i idol nicidecum,
La fel mi-e cântecul și-i dat să fie
Doar unuia-nchinat, oricând, oricum!
Iubirea-i blândă azi și mâine-i blândă
Mereu statornică-i lumina ei,
De-aceea versul cântecul și-l cântă
Și pune, doar pe-un singur gând, temei.
Frumos, blândețe, adevăr – rezumă,
Frumos, blândețe, adevăr, spun tot.
Cuvinte trei, ce timpul mi-l consumă,
Cu altele să le mai schimb nu pot.
Frumos, blândețe, adevăr, răzlețe,
Un singur loc să-l umple or să-nvețe.

(traducere de Gheorghe Tomozei)