Dragostea, cat ar fi de mare, nu poate satisface niciodata.E numai o iluzie ca te satisface prin ea insasi.Iubesti o femeie, dar iti iubesti in acelasi timp sora sau prietenul-si suferi cumplit auzind de moartea altui prieten.Daca ceea ce numim dragoste ar fi un act perfect, n-am putea suferi pierzand o alta dragoste.Dar lucrurile se intampla cum le stim.Poate ca numai dragostea
de Dumnezeu fereste pe cineva de durere si de disperare afland de moartea cuiva drag.