Страница: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Cântec
:
 Стихотворения 2005-01-30 (13378 Показы)
Cântec
: din Argotice
Стихотворения 2005-02-27 (11143 Показы)
Cântec
: din Argotice
Стихотворения 2005-02-27 (10295 Показы)
Cântec
: Despărțire de o vârstă
Стихотворения 2005-07-02 (11636 Показы)
Cântec
: din volumul "Carta Magna"
Стихотворения 2006-06-18 (9471 Показы)
Cântec
: text manuscris
Стихотворения 2008-01-30 (14152 Показы)
Cântec
: Ciolănoasă-mi stă vederea...
Стихотворения 2009-07-27 (8721 Показы)
Cântec
: Mă învelesc de frig într-o speranță...
Стихотворения 2009-07-27 (9128 Показы)
Cântec
: Când văd limacșii mi se face scârbă...
Стихотворения 2009-07-28 (9088 Показы)
Cântec
: Căzut în zăpadă și stâlcind fără de voie...
Стихотворения 2009-08-03 (8455 Показы)
Cântec
: Prin lucrul rău, prin lucrul rupt...
Стихотворения 2009-08-04 (8896 Показы)
Cântec
: De dor de tine...
Стихотворения 2009-08-04 (10906 Показы)
Cântec
: Câtă istorie și ce trecut...
Стихотворения 2009-08-04 (9447 Показы)
Cântec
:
Стихотворения 2009-08-05 (20142 Показы)
Cântec
: Ficțiunile adolescenței
Стихотворения 2009-08-05 (13140 Показы)
Cântec
: Se urâțise trupul gândit...
Стихотворения 2009-08-05 (10068 Показы)
Cântec
:
Стихотворения 2009-08-05 (10030 Показы)
Cântec de dor
:
Стихотворения 2002-06-20 (8755 Показы)
Cântec de dragoste la marginea mării
:
Стихотворения 2002-09-13 (9977 Показы)
Cântec de drum
:
Стихотворения 2003-06-05 (9124 Показы)
Cântec de iarnă
: Sensul iubirii -1960-
Стихотворения 2002-06-25 (9789 Показы)
Cântec de iarnă
:
Стихотворения 2005-02-27 (10818 Показы)
Cântec de încurajare
:
Стихотворения 2003-03-29 (11541 Показы)
Cântec de lume
: Argotice (1955)
Стихотворения 2005-08-29 (9853 Показы)
Cântec de lună nouă
: Argotice (1955)
Стихотворения 2005-08-29 (10301 Показы)
Cântec de pauză
:
Стихотворения 2009-08-01 (8604 Показы)
Cântec de primăvară
:
Стихотворения 2003-04-01 (25997 Показы)
Cântec de trei
:
Стихотворения 2004-01-18 (10339 Показы)
Cântec fără răspuns
:
Стихотворения 2002-09-14 (9564 Показы)
Cântec liniștit
:
Стихотворения 2003-03-24 (10281 Показы)
Cântec nesocotit
: Argotice
Стихотворения 2005-04-24 (9997 Показы)
Cântec pentru crăpatul zorilor
:
Стихотворения 2009-02-21 (8094 Показы)
Cântec singur
:
Стихотворения 2005-10-15 (8962 Показы)
Cântec singur
:
Стихотворения 2005-10-15 (13826 Показы)
cântec trist
:
Стихотворения 2002-11-23 (8354 Показы)
Cântec vechi de lună nouă
:
Стихотворения 2005-02-27 (12189 Показы)
Cântecul privirilor
:
Стихотворения 2005-08-29 (9214 Показы)
Cantos II
: Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu
Стихотворения 2005-04-07 (9234 Показы)
Cărăbușul de arama
: pentru copii
Стихотворения 2005-06-09 (13956 Показы)
Cârciumă veche
:
Стихотворения 2009-08-01 (8428 Показы)
Către Eminescu
:
Стихотворения 2012-06-23 (14736 Показы)
Către fântânar
:
Стихотворения 2003-03-19 (9337 Показы)
Către Galateea
:
Стихотворения 2004-02-11 (9570 Показы)
Către Hypnos
:
Стихотворения 2003-05-13 (9144 Показы)
Către Laura
:
Стихотворения 2006-03-10 (10662 Показы)
Către Titu...
:
Эссе 2004-04-22 (12977 Показы)
Către ultimul actor
:
Стихотворения 2003-07-21 (9056 Показы)
Căutarea tonului
:
Стихотворения 2009-05-05 (14254 Показы)
Cavaler al florii de cireș
:
Стихотворения 2002-12-03 (8568 Показы)
Cavalerul
:
Стихотворения 2009-07-28 (6164 Показы)
Страница: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Биография Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Лучшие Тексты
