MIRON COSTIN
(1633-1691)
Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca.
Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman.
Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor. Aceasta a doua lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa la sfirsitul vietii lui, prin anii 1680-1691.
Miron Costin, dupa cum scrie in Cuvintul catra cititoriul al letopisetului, intentiona sa dea o cronica mai completa a Moldovei, de la primul descalecat si pina in timpurile lui.
In aceasta carte, autorul isi propune ca scop sa lamureasca originea romanilor si sa combata unele pareri gresite in aceasta chestiune, inventate de catre dusmanii neamului roman. Continutul cartii si scopul ei se vad in Predislovia ei.
Din continutul acestei mici lucrari a lui Miron Costin rezulta ca De neamul moldovenilor nu poate fi un inceput de cronica a Moldovei de dimensiuni mai mari; scopul lui a fost de a da o monografie a originilor romane ale romanilor si de a spulbera teoria lansata de catre Simeon Dascalul in interpolarea din cronica lui Ureche.
Aceste doua lucrari istorice ale lui Miron Costin, care sunt scrise in limba romana, constituie opera lui principala.