Rudolf Christian Eucken (n. 5 ianuarie 1846 la Aurich - d. 15 septembrie 1926 Jena), a fost un filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908.
Motivația juriului Nobel:
"pentru seriozitatea cu care a tins spre adevăr, pentru forța pătrunzătoare a gândirii și previziunii, a căldurii și forței expunerii cu care a reprezentat și dezvoltat în numeroase lucrări o concepție de viață idealistă"
S-a născut în 1846 la Aurich, un orășel cu veche tradiție istorică, situat în nordul Germaniei (Hanovra). Rămas la vârsta de 6 ani fără tată, crește în condiții materiale modeste. Provenind dintr-o veche familie de intelectuali, mama sa n-a precupețit nici un efort pentru a asigura unicului ei fiu o educație aleasă.Eucken studiază la Göttingen filologia clasică și istoria antică. Își dă doctoratul cu o teză despre Aristotel (1866). La Berlin ia contact cu profesorul Trendelenburg, pe atunci în culmea activității sale creatoare, rector al universității și membru al Academiei Prusace, adevărat mentor spiritual al tineretului venit să studieze aici de pretutindeni. În Memoriile sale Eucken citează numele celor care s-au format la școala acestei personalități, devenind ei înșiși celebri; pentre multe altele figurează și cel a lui Titu Maiorescu. În 1869 Eucken își câștigă existența predând la un reputat gimnaziu din Frankfurt, condus de Tyeho Mommsen, fratele marelui istoric. După scurt timp este numit profesor de filosofie și pedagogie la universitatea din Basel (1871), apoi i se oferă catedra de filosofie la Jena (1874), unde va avea un rodnic dialog cu studenții timp de 46 de ani.
Opera
Die Lebensanschauungen der großen Denker (1890)
Der Kampf um einen geistigen Lebensinhalt (Lupta pentru un conținut spiritual al vieții)- (1896)
Der Wahrheitsgehalt der Religion (1901)
Grundlinien einer neuen Lebensanschauung (Liniile fundamentale ale unei noi concepții de viață) (1907)
Philosophie der Geschichte (1907)
Geistige Strömungen der Gegenwart (Curente spirituale contemporane) (1908)
Der Sinn und Wert des Lebens(Sensul și valoarea vieții) (1908)
Mensch und Welt (Om și univers) (1918)
Lebenserinnerungen (Memorii) (1921)
Лучшие Тексты
