Când s-a nascut Ion Creanga ?

Iată o întrebare la care, așa cum s-a întâmplat și cu alți scriitori născuți în prima jumătate a secolului al XIX-lea, istoria literară n-a putut răspunde cu precizie. Cauza se află în împrejurarea că, până în vremea lui A. I. Cuza n-au existat documente oficiale de evidență a populației. Singura instituție care înregistra nașterile, căsătoriile și morțile era biserica, numai că adeseori mitricile acesteia, fie că au dispărut, fie că se dovedesc incomplete sau inexacte.

Unor asemenea circumstanțe se datorește și incertitudinea care se menține asupra datei de naștere a lui I. Creangă. Cei mai mulți cercetători și istorici literari au acceptat data de 1 martie 1837, consemnată de Creangă însuși într-un fragment de autobiografie: ,,Sînt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români..." Alții (G. Munteanu, P. Rezuș etc.), pe baza mitricei descoperite și publicate de Gh. Ungureanu în 1964, în care se găsește consemnată și nașterea lui Ioan,
fiul lui Ștefan și al Smarandei, au acceptat data de 10 iunie 1839. Această dată este menționată și de G. Călinescu și de T. Vianu și de Vl. Streinu, ca probabilă alternativă a celei dintâi. S-ar părea că, de vreme ce s-a descoperit mitrica amintită, problema datei de naștere a lui I. Creangă a fost definitiv rezolvată. Lucrurile nu stau tocmai așa, de vreme ce o întrebare esențială nu și-a aflat un răspuns convingător: există oare mai mult temei de a respinge data indicată de I. Creangă însuși, decât de a o accepta pe cea înscrisă în catastiful bisericesc? Unul din argumentele pentru o astfel de opțiune se bazează pe faptul că scriitorul însuși, în diverse împrejurări și-a comunicat vârste care nu dădeau constant același an de naștere. G. Călinescu chiar, se simte îndreptățit să spună: ,,Creangă nu știe niciodată bine cîți ani are și se contrazice de la mînă pînă la gură". Afirmația, ca și aceea similară a lui Gh. Ungureanu, nu prea este confirmată de documente. Cu excepția anului 1859 când, din dorința de a căpăta aprobarea de căsătorie și hirotonisire, el se declară de ,,24 de ani trecuți" (deci s-ar fi născut în 1835), celelalte contraziceri, ori nu-i aparțin cu certitudine, ori sunt numai aparente.

Din prima categorie face parte o adeverință eliberată de catihetul N. Conta din Fîlticeni (nr. 9, din 29 august 1855) în care I. Creangă este indicat de 15 ani și o fotografie pe verso-ul căreia stă scris nu este sigur dacă de mâna lui I. Creangă ,,pozat în 19 dec. 1877, în etate de 42 de ani". Deci o dată se arată născut în 1840, altă dată în 1835. Celelalte contraziceri sunt doar aparente. După un obicei aproape general,I. Creangă, ori de câte ori este nevoit să-și declare vârsta, într-un moment al anului ulterior datei sale de naștere o face indicând etatea în care a intrat. La 21 august 1859, în mărturia preotului de la Biserica Patruzeci de sfinți din Iași, el apare de 23 de ani (deși, de fapt avea 22 de ani și patru luni), în codicele ,,matricular al Universității din Iași" din 26 oct. 1860, apare în vârstă de 24 de ani, ca și în Catalogul auditorilor Facultății de teologie, anul I din 7 nov. 1860 (deși avea 23 de ani și opt luni). Că lucrurile stau așa, o dovedește ,,Lista candidaților la Școala preparandală din Iași", scrisă de T. Maioresacu însuși. Aceasta, indicând data elaborării, 10/22 februarie 1864 (deci înainte de 1 martie) consemnează în dreptul lui I. Creangă vârsta de 27 de ani, așa cum se întâmplă și peste 2 ani când, în situația corpului didactic al Școlii primare de băieți Trei Ierarhi din Iași, scriitorul apare în vârstă de 29 de ani. Deci, cu excepțiile amintite, anul de naștere este mereu 1837, adică anul pe care îl consemnează el însuși în notele biografice.. Scrise într-un moment al vieții când nu avea nici un motiv să-și contrafacă biografia, adevărul lor nu poate fi refuzat de către istoria literară decât în mod arbitrar. De altfel, aceste note mai conțin o informație relevantă. ,,Poate să fi fost de vreo 11 ani scrie I. Creangă cînd am început a învăța". Cum școala la care și-a început ucenicia Nică a lui Ștefan a Petrei, a luat ființă în 1847-1848, rezultă că anul de naștere a scriitorului este 1837.

Pe ce se întemeiază susținerea datei de 10 iunie 1839? Pe amintita mitrică la la Mânăstirea Neamțului, descoperită de Gh. Ungureanu la Arhivele Statului din Iași. Din păcate, această condică pare-se o copie după matrica originală, nu inspiră prea multă încredere, erorile, confuziile și neglijențele apărând în multe locuri. Ne rezumăm la a menționa doar una singură. În aceeași condică în care e consemnată nașterea lui Creangă, este înregistrată venirea pe lume, la 20 ian. 1839, a unui băiat, din părinții Ioan Cojocaru și Nastasia (sora lui Ștefan a Petrei), în vârstă de 35 și respectiv 30 de ani. Peste 3 ani (2 feb. 1842) aceiași părinți au un nou băiat pe nume Zaheu (de fapt, pe nume Ion, fiindcă Zaheu e numele fratelui lui I. Creangă). Vârsta lor, după scurgerea a trei ani este tot de 35, tatăl și 30, mama.

Dacă ne referim la secțiunea privind nașterea lui I. Creangă, inadvertențele apar și aici. Vârsta indicată pentru ,,Ștefan sîn Petre Ciubotaru" este de 30 de ani, iar pentru ,,Smaranda, fiica lui David Creangă", de 28. Fără a mai insista asupra faptului că este greu de presupus că primul copil s-a născut abia la 4 ani de la căsătorie, mai ales că Smaranda apărea în acte destul de tomnatică, să confruntăm aceste informații cu datele anterioare. Mai întâi, cu actul de căsătorie din 1835: ,,La 14 ianuarie s-au căsătorit Ștefan sîn Petru Ciubotaru, de 28 de ani; au luat pe Smaranda sîn Ioniță Cujbă (de fapt ,,sîn David Creangă", dar copistul a încurcat rubrica 2 unde e înregistrată căsătoria tatălui lui I. Creangă cu rubrica de căsătorie 3 unde mireasa, fiică a lui Ioniță Cujbă, devine fiică a lui David Creangă. Nota noastră (A.M.). Deci, în 1835 Ștefan a Petrei avea 29 de ani iar în 1839 avea 30?! Adevărul îl aflăm în catagrafia bisericească din 1829 (vezi ,,Ion Creangă, Documente, ediție îngrijită și studiu introductiv de Gh. Ungureanu", E.P.L., 1964). Acolo la familia David Creangă, Smaranda apare în vârstă de 11 ani, iar la familia Petre Ciubotaru, Ștefan apare în vârstă de 15 ani. Făcând socotelile de rigoare, la căsătorie mirele avea 21 de ani și mireasa 17, iar în 1839, tatăl avea 25 și mama 21 de ani

Cu asemenea erori și neglijențe mitricele în discuție este greu, dacă nu imposibil să invalideze propria informație a scriitorului, ca și cele consemnate de documentele menționate în prima parte a intervenției noastre. De altfel, G. Călinescu citează atestația primită de Ion Creangă de la autoritățile bisericești: ,,Prin aceasta, subscriții atestăm pentru Sf. Sa diaconul Ion Creangă că este fiul legitim al d-lor Sale Ștefan sîn Petrea Ciubotariul și legitima sa consoartă Smaranda, născută David Creangă, acum răposați; ambii de națiune română și religie ortodoxă domiciliat în Iași, desp. III-a, carele s-a născut la 1837, martie, 2".
Așa încât, la întrebarea ,,Când s-a născut I. Creangă?", răspunsul cel mai convingător ni se pare a fi 1 sau 2 martie 1837. La întrebarea ,,Când trebuie sărbătorit acest povestitor fără pereche?" răspunsul nu poate fi decât Mereu, în fiecare clipă a existenței noastre în care cenușiul negurilor naște dorul de frumusețe, de lumină și de jovialitate.