Despre fericirea primejdioasă
(Scrisoarea a 243-a)

Te socoți fericit cu desăvârșire și pe deasupra dai încredințare că această fericire ți-ai făcut-o singur, fără Dumnezeu și fără oameni. Ca atare, respingi învățătura sfântă pe care ți-o propunem noi: că fiecare om este dator lui Dumnezeu cu rugăciunea și aproapelui cu milostivirea.
"Nici lui Dumnezeu rugăciune, nici oamenilor milă!"- răspunzi tu cu asprime. Și totuși te socoți fericit!

Cu adevărat, eu nici nu-mi pot închipui fericirea fără Dumnezeu și fără oameni. Socoți că tu de fapt nici n-ai gustat din fericire, ci încurci lucrurile și numești săturarea "fericire". Ai adunat multe din toate câte le dă pământul, ai mâncat și ai băut pe săturate și în trufia ta crezi că n-ai nevoie de nimeni.
Să știi însă, mai întâi de toate, că pământul nu dă nimănui nimic fără porunca lui Dumnezeu. Și dacă ți-a dat, înseamnă că la porunca lui Dumnezeu ți-a dat.
Omul nu poate lua nimic cu sila de la lumea sa fără să aibă răspundere înaintea Făcătorului luminii.
Adevărul cel mai adânc despre lume și om ne învață că de fapt noi nu avem nici un fel de bunuri dăinuitoare pe acest pământ. Toate sunt lucruri de împrumut zburătoare*, care se primesc și se dau înapoi repede, ca într-un vârtej. Iar, și iar, și iar, se săvârșește o probă cu ajutorul acestor lucruri de împrumut zburătoare. Acestea constau în sănătate și putere, sau frumusețe, sau avere, sau cinte și putere, sau mare știință și pricepere, sau oricare alt dar sau înzestrare.
Iar proba cu care Făuritorul destinelor îi probează pe oameni, privește credința și milostivirea și cinstea și fiecare însușire bună. Proba stă în a se arăta 2 lucruri:
Primul, că omul știe de la Cine i-a venit darul; al doilea, că dă slavă și laudă Celui ce i l-a dăruit.
Ascultă înfricoșătorul avertisment al marelui prooroc Ieremia, care strigă:

Dați Domnului Dumnezeului vostru slavă mai înainte de a se lăsa întunericul. (Ier.13,16)

Începe și tu degrabă să Îl slăvești pe Dumnezeu și să îi mulțumești lui Dumnezeu cât timp n-a lăsat încă întunericul peste viața ta. Fiindcă atunci când El va lăsa peste ea chinuri, și necazuri, și dureri sau ruină, sau nebunie- ce vei face atunci? Cărui dumnezeu te vei ruga atunci? Și care dintre oameni va face milostenie cu tine, cel nemilos?
Ca să nu se lase și peste viața ta întuneric cumplit și greu, ascultă și adu-ți aminte aceste sfinte spuse biblice:
Domnul va risipi avuția necredinciosului. (Pilde 10,3)
Mâna darnică se îmbogățește. (Pilde 11,24)