Motto:
"Prieteni, mirați-vă-n grabă
cât încă zăpada e albă".



Plouă
Și umbrela mea
E în alt troleibuz.
Unul își uită umbrela.
Altul mănușile. Celălalt
Ușa deschisă. Celălalt
Crivățul deschis.
Unuia, de la etajul de sus,
Îi curge uncropul pe cap.
Altuia necurățenia.
În magazinul de mărfuri
O domnișoară își uită norocul
Învelit în hârtie de staniol.
Un chirurg uită foarfecul
În abdomenul meu.
Niște constructori
Uită neterminat drumul.
Un vânzător
Uită să ne întoarcă restul.
Ecoul uită cum să răspundă,
Spune: hau-hau în loc de hei-hei!
O minciună uită de unde vine
Și zice că vine din rai.
Ghicitoarea uită răspunsul,
Nebunul ce-a întrebat.
Unul își uită bucățica în gură,
Altul gura în bucățică.
Cineva are carte
Și uită că are și parte.
Un poet uită-a se naște,
Un călău uită să piară.
Plouă
Și umbrela mea
E în alt troleibuz.
O inimă tânără uită să bată
Un bocanc
Uită să-și mute pintenii
Din palma frunzei căzute.
Unul se culcă
Cu pieptul pustiu
Uitându-și cerul afară.
Altul apucă de paloș cu mâna,
De-al lui ascuțiș,
Uitând că-i gol.
Unul uită începutul cântecului.
Altul niște cuvinte. Altul
Mama își uită.
Plouă
Și umbrela mea
E în alt troleibuz.
Unul își uită ochii pe altul.
Altul urechea sub ușă.
Unul uită unde se duce. Altul
De unde vine.
Gura uită de inimă,
Ideea - de cel care o a născut.
Unul uită pe inima Hiroshimei
O bombă atomică.
Altul uită să iasă din peșteră.
Se uită o făgăduință.
Un jurământ.
O convenție.
Niște flori
Uită să mai răsară.
Niște păsări să mai revină.
Niște izvoare uită să curgă.
Încotro, globule,
Atât de grăbit,
Încotro atât de distant?!




Taina care mă apără; Chișinău; Literatura artistică; 1983