agonia
russkaia

v3
 

Agonia.Net | Правила | Mission Контакт | Зарегистрируйся
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексты того же автора


Переводы этого текста
0

 Комментарии членов сайта


print e-mail
Просмотревшие: 8677 .



Odă înțelegerii nemuririi din amintirile primei copilării
стихотворения [ ]
fragmente

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
по [donaris ]

2011-09-17  | [Этот текст следует читать на // Русском romana]  

Этот текст является продолжением  | 



A fost un timp când pajiști, crâng, izvoare,
Pământ, priveliștile toate,
Îmi apăreau fermecătoare
Și în lumină-nveșmântate,
În prospețimi de vis și în splendoare.
Azi ele nu mai sînt ca altădată;
Oriunde aș privi,
Noapte sau zi,
Nu le mai văd cum le vedeam odată.

Și azi sînt curcubeie
Și roze pe alee;
Cu drag luna se-arată
Privind în jur când cerul e senin,
Și-n noaptea înstelată
Curg ape-atât de lin;
Iar răsăriturile tot superbe nașteri sînt;
Dar orișiunde-aș merge astăzi, știu
Că s-a mai stins o strălucire pe pământ.

Acum, când păsări cântă în frunzare,
Și când mieii sar în goană
Ca-n sunet de darabană,
Doar eu în gânduri triste m-adâncesc;
Dar la un glas, tristețile-mi se risipesc
Și sînt iar tare;
Prin râpi, cascade sună din trompete vii:
Că sufăr, anotimpul n-are vină;
Aud ecouri cum în munți suspină,
Și vânturi vin din ale somnului câmpii,
E veselă natura toată;
Mare și glie
Sînt numai bucurie,
Și cu Florar deodată,
Orice-animal se desfată;
Copil preafericit,
Aș vrea în juru-mi să te aud strigând
O, păstoraș iubit!

..............................................................

Cântați deci, păsări, vesel cânt în cor!
Și să zburde mieii-n goană
Ca-n sunet de darabană!
Vom fi și noi, ca-n vis, în ceata lor,
Fluierând, dansând pe plai
Și simțind cu-al lor alai
Bucuria lunii mai!

Chiar dacă strălucirea de-altădată
A fost pe veci privirii mele luată,
Și azi nimic nu poate-aduce înapoi
Splendoarea-n iarbă ce-am trăit-o noi
Și-a florii măreție sublimă-n acel ceas,
Nu ne-ntristăm, luând puteri din ce-a rămas.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Дом литературы poezii
poezii
poezii  Поиск  Agonia.Net  

Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Политика публикации и конфиденциальность

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!