agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии | ||||||
|
||||||
agonia Лучшие Тексты
■ идут купцы
Romanian Spell-Checker Контакт |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-26 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by Elena Toader
Să fie, oare, acestea, ultimele mele rânduri scrise, ultimele
mărturii despre tot ceea ce este mai adevărat cu putință? poezia mea s-a împărțit în atâtea etape, câte organe are trupul, sau câte instincte rămân la temelia vieții. după fiecare etapă consumată am crezut că vine sfârșitul lumii, eram epuizată precum un animal înspre seară, când își caută loc de odihnă cu o patimă rece. și mereu apăreai tu, nepăsător și nebun, erai îndrăgostit, dar nu de mine, iar eu îți tăiam pe dinăuntrul trupului meu ochii și gura până când țâșnea sânge în gura și în gâtul meu. tot sângele tău se scurgea în stomacul meu și toată mizeria noastră devenea, într-un târziu neagră. ce știi tu? cum stau acum și scriu, bolnavă de iubire, bolnavă din cauza vârstei înaintate, singură în fața toamnei, a iernii, a primăverii și a verii care vor veni, în fața frunzelor ruginite care se adâncesc în pământ în vârtejuri din ce în ce mai perfecte, cum refuz să te mai ating pentru că ai iubit altă femeie când aveam atâta nevoie de mâinile tale? niciodată nu mă voi mai întoarce spre tine decât cu ochii minții. între noi moartea se ridică din ce în ce mai înaltă, apare pajiștea cu iarbă de mătase pe care aleargă, într-o ordine prestabilită, lupii cu mieii, poeții cu îngerii, femeile cu bărbații, muzica cu scrâșnetul sfârșitul lumii, eu și cu tine... Volumul BLUES & PARCUL (1997)
|
||||||||
Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность