Pendula veche de stejar
Încearcă miezul nopții,
La umbra îngerului morții
Pășește visul clar.

Și visul tremură o clipă,
Iar slabe dungi furiș alunec,
Măresc lumina, se întunec,
Adorm sub recea lui aripă.

În umbră - Umbră - el stă viu,
Prin geamuri farmecul de lună
Revarsă pace și pustiu.

Și-n clipe răgușite, rar,
Sinistru-n noapte sună
Pendula veche de stejar.