agonia russkaia v3 |
Agonia.Net | Правила | Mission | Контакт | Зарегистрируйся | ||||
Статья Общество Конкурс Эссе Multimedia Персональные Стихотворения Пресса Проза _QUOTE Сценарии | ||||||
|
||||||
agonia Лучшие Тексты
■ идут купцы
Romanian Spell-Checker Контакт |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-01-24 | [Этот текст следует читать на // Русском romana] | Submited by alexandru pop
Haide, lasă, nu mai face atâta pe șmecherul – i-a zis Pakin lui Rakunin.
Rakunin și-a încrețit nasul și l-a privit urâcios pe Pakin. -Ce te uiți? Nu mă recunoști? – a întrebat Pakin. Rakunin și-a strâmbat buzele și, învârtindu-se indignat pe fotoliul său rotativ, s-a apucat să privească în altă parte, Pakin a început să bată darabana pe genunchi, zicând: -Ce idiot! Un par la scăfârlie i-ar prinde bine. Rakunin s-a ridicat și a pornit spre ușă, dar Pakin a sărit iute, l-a ajuns din urmă și i-a spus: -Stai puțin! Unde ai întins-o? Mai bine stai jos să-ți arăt ceva. Rakunin s-a oprit și l-a privit bănuitor pe Pakin. -Ce-i, nu crezi? – l-a întrebat Pakin. -Ba cred – a zis Rakunin. -Bine, atunci așează-te iute aici, în fotoliul ăsta. Și Rakunin s-a așezat iarăși în fotoliul său rotativ. -Păi, vezi? – i-a zis Pakin. – Acu’ ce stai în scaun ca tâmpit? Rakunin a început iarăși să-și bălăngăne picioarele și să clipească iute din ochi. -Nu mai clipi! – i-a zis Pakin. Rakunin a încetat să mai clipească și, ghemuindu-se, și-a retras capul între umeri. -Stai drept! – i-a zis Pakin. Rakunin, rămânând la fel de gheboșat, și-a împins burta înainte și a întins gâtul. -Eh! – a zis Pakin – mai bine ți-aș cârpi o palmă. Rakunin a sughițat, și-a umflat obrajii, apoi, prudent, a expirat aerul pe nări. -Ascultă! nu mai face pe nebunu’! – i-a zis Pakin. Rakunin și-a întins și mai mult gâtul și a început din nou să clipească iute-iute. Pakin i-a zis: -Ascultă Rakunin, dacă n-ai să termini imediat cu clipitul, am să-ți dau un picior în piept! Ca să nu mai clipească, Rakunin și-a încleștat fălcile și și-a mai lungit puțin gâtul, cu capul tras în spate. -Ptiu! Ce înfățișare scârboasă ai – a zis Pakin – cu gura asta a ta de găină și cu gâtul porcesc, te-apucă greața. În aceeași clipă, capul lui Rakunin, care trăgea tot mai mult înapoi, s-a muiat deodată și s-a lăsat pe spate. -Ce dracu? – a exclamat Pakunin. – Ce șmecherie o mai fi și asta? Privindu-l pe Rakunin din locul în care stătea Pakin, ai fi putut crede că Rakunin nu mai are deloc cap. Mărul lui Adam i se avântase în așa măsură încât imediat îți venea să crezi că ăsta-i de fapt nasul lui. -Hei! Rakunin! – a zis Pakin. Rakunin tăcea! -Rakunin! – a repetat Pakin. Rakunin tăcea și nici măcar nu clipea. -Așa, - a zis Pakin – și-a dat duhul Rakunin. Pakin și-a făcut cruce și a ieșit în vârful degetelor. După vreo paisprezece minute, din trupul lui Rakunin s-a înălțat un mic suflețel și s-a uitat cu dușmănie spre locul în care, cu puțin înainte, stătuse Pakin. În aceeași clipă însă dintr-un dulap a ieșit îngerul morții, înalt de stat și, prinzând de mână sufletul lui Rakunin, l-a condus într-o direcție necunoscută, trecând prin case și ziduri. Sufletul lui Rakunin alerga în urma îngerului morții, întorcând întruna capul, cu priviri dușmănoase. Dar îngerul morții a iuțit pasul și sufletul lui Rakunin, tot țopăind și împleticindu-se, a dispărut în depărtare, după cotitura unei străzi.
|
||||||||
Дом литературы | |||||||||
Переиздание любых материалов этого сайта без нашего разрешения строго запрещено.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Политика публикации и конфиденциальность